Un alt bancher central cu imaginea pătată de activităţi dubioase este Philipp Hildebrand, fostul preşedinte al băncii naţionale a Elveţiei.
Pentru unii, şefii băncilor centrale sunt tehnicieni abili care ţin în frâu problemele economice când politicienii se bat pentru putere. Pentru mulţi, conducătorii băncilor centrale sunt figuri enigmatice care controlează dobânzile şi băncile. Pentru procurorii letoni, guvernatorul băncii centrale şi oficial al BCE Ilmars Rimsevics este un suspect într-un caz de corupţie. Astfel de cazuri sunt rare în Europa, dar există şi implică bancheri centrali din ţări dintre cele mai diverse.
O instanţă letonă a stabilit cauţiunea pentru guvernatorul Ilmars Rimsevics, reţinut într-un caz de corupţie de către Biroul de prevenire a corupţiei la 100.000 de euro, bani pe care „un bun prieten“ i-a adus deja, după cum a spus avocatul şefului băncii centrale. Suma este echivalentă cu 150 de salarii medii nete lunare şi egală cu mita pe care Rimsevics ar fi cerut-o. Se pare că în acelaşi caz a fost arestat şi omul de afaceri Maris Martinsons, cu operaţiuni în sectorul creditului şi al construcţiilor. Rimsevics este la şefia băncii centrale din 2001. În ultimele săptămâni sectorul financiar leton a mai fost lovit de două scandaluri, scrie The Baltic Times. În primul, Norvik Banka a anunţat că fostul administrator de insolvenţă Maris Spruds, acuzat de şantaj şi spălare de bani, împreună cu un oficial de rang înalt din Letonia au stors bani de la cel mai mare acţionar al băncii promiţând că autoritatea de supraveghere va lăsa compania în pace după plată.
Apoi, săptămâna trecută, Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN) din cadrul Departamentului trezoreriei SUA a propus sancţiuni împotriva ABLV Bank, acuzată de spălare de bani şi fapte de corupţie. Banca ar fi mituit oficiali letoni pentru ca aceştia să închidă ochii la nereguli şi ar fi implicată în tranzacţii cu Coreea de Nord. ABLV ar trebui să primească de la banca centrală ajutoare de 97,5 milioane de euro.
Un alt bancher central cu imaginea pătată de activităţi dubioase este Philipp Hildebrand, fostul preşedinte al băncii naţionale a Elveţiei. În iarna 2011-2012 el a fost acuzat că a speculat personal prin tranzacţii valutare cu câteva săptămâni înainte de a iniţia modificări de strategie care au schimbat preţurile în favoarea sa. Este un scandal de insider trading care a zguduit industria bancară elveţiană, notează The Guardian. Informaţiile au fost scoase la lumină de ziarul Die Weltwoche, afiliat Partidului Popular, de extremă dreapta. Hildebrand ar fi achiziţionat sume mari în dolari pe care le-ar fi vândut în profit după ce banca centrală a depreciat francul elveţian. Faptele ar fi fost cercetate de chiar banca centrală, care a stabilit că nu contravin regulilor sale. Acuzaţiile au fost aduse iniţial soţiei bancherului. Hildebrand a demisionat la scurt timp de la izbucnirea scandalului spunând că nu are cum să dovedească că nu cunoştea ce tranzacţii făcea soţia şi că trebuie protejată credibilitatea băncii centrale. A demisionat şi din funcţiile deţinute la FMI şi la Banca Reglementelor Internaţionale. Speculaţiile valutare i-au adus soţiei un profit de 60.000 de franci. Bancherul este acum vicepreşedinte la BlackRock. Hildebranda era şeful băncii centrale de doar doi ani.
În februarie anul trecut, curtea supremă de justiţie din Spania l-a acuzat pe fostul guvernator al băncii centrale spaniole Miguel Angel Fernandez Ordonez că nu a împiedicat banca cu probleme Bankia să se listeze la bursa de acţiuni, potrivit El Pais. A fost acuzat şi fostul şef al autorităţii de supraveghere a pieţelor fiannciare Julio Segura. În decizia curţii se arată că Ordonez şi Segura au permis vânzarea acţiunilor băncii către public în 2011 „în pofida avertismentelor repetate de la echipa de inspecţie a Băncii Spaniei despre viabilitatea băncii“. Bankia a fost salvată de la faliment prin bailout în 2012, la mai puţin de un an de la listare. Pierderile suferite de plătitorii de taxe au fost estimate la 15 miliarde de euro. Banca a fost acuzată că a furnizat date contabile false înainte de listare.
Tot în Spania, în august 2016 s-a aflat că o investigaţie a stabilit că un fost senator din partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin i-a ajutat pe mafioţii moscoviţi să spele bani înainte a de fi numit în 2015 vicepreşedinte al băncii centrale a Rusiei.
Bancherul în cauză este Alexander Torşin. El ar fi îndrumat organizaţia criminală Taganskaya să spele bani prin bănci şi proprietăţi spaniole, potrivit Bloomberg, care citează Garda civilă spaniolă. Ancheta a durat trei ani şi s-a încheiat în 2013.
În Rusia, oficialii băncii centrale pot fi victime. În 2006, Andrei Kozlov, 41 de ani, vicepreşedintele băncii centrale ruseşti şi unul dintre cei mai puternici luptători anticorupţie din această ţară, a fost ucis de asasini plătiţi, notează The Independent. Kozlov a fost împuşcat noaptea în cap şi în piept la ieşirea de pe un stadion sportiv. Oficialul s-a luptat ani de zile cu bancherii mafiei.
În septembrie anul trecut fostul guvernator al băncii centrale cipriote Christodoulos Christodoulou a pledat nevinovat la acuzaţii într-un caz de corupţie, care include mită de un milion de euro, legat de o firmă de consultanţă deţinută de familia sa. Christodoulou a executat anterior, în 2014, o pedeapsă cu închisoarea de cinci luni pentru evaziune fiscală.
În iulie 2015, procurorii albanezi l-au acuzat pe fostul guvernator al băncii centrale Ardian Fullani de abuz în serviciu în cazul unui furt de cinci milioane de euro din rezervele instituţiei sale şi în cazul achiziţiei de către banca centrală a unei proprietăţi aparţinând statului în 2010. Fullani a fost arestat în septembrie 2014. Un fost angajat al băncii centrale a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru furt. În octombrie 2015, o instanţă de judecată l-a găsit pe Fullani nevinovat.
