"Nu doar în România, ci peste tot în lume există acest pericol -aplicarea unor soluţii imediate, după colţ, gen depreciaţi cursulde schimb şi ieftiniţi creditul. Altminteri să ştiţi că sunt pentruieftinirea creditului. Ar trebui să ne gândim de ce nu scade costulcreditării şi de ce băncile în continuare oferă rate de dobânzi ladepozite cu mult peste rata BNR şi peste ce este în piaţa monetară.În urmă cu doi ani aceiaşi corifei ne explicau că problema estelipsa lichidităţii şi ne invitau să dăm lichiditate. Acum, căexistă lichiditate în piaţă, au găsit altceva: că nu s-a depreciatcursul de schimb", a spus Isărescu.
El a făcut aceste precizări în contextul în care au apărut unelevoci care susţin că prin deprecierea cursului şi prin reducereadobânzii de politică monetară BNR ar putea să stimuleze economia,care se află în scădere neîntreruptă de mai bine de un an.
BNR a îngheţat din vară dobânda cheie la lei la 6,25% - de departecea mai mare practicată de băncile centrale din regiune -reacţionând astfel la răbufnirea inflaţiei anuale, care a urcat dela 4,4% în iunie, la 7,6% în august, după ce guvernul a majorat TVAde la 19% la 24%. Relativa stabilitate a cursului alimentează însădin nou apetitul clienţilor - populaţie şi firme - pentru crediteîn valută, deşi s-a văzut că riscul valutar poate fiusturător.
De la începutul acestui an creditul în valută a revenit pe plus, întimp ce creditul în lei continuă să scadă. În continuare se menţineun diferenţial de dobâdă pentru că băncile au finanţări ieftine îneuro de la băncile mamă, în timp ce pe plan local volatilitatearidicată a dobânzilor pe piaţa interbancară i-a făcut pe bancherisă ezite să ieftinească creditele pentru clienţi, chiar dacă BNR adat semnalul relaxării politicii monetare.
Dealerii se uită cu rezerve la ratele scăzute de dobândă de pepiaţa interbancară (care s-au stabilizat în ultima lună la 3-5% pean), având proaspete în memorie episoadele în care BNR acontracarat presiunile pe cursul de schimb, creând secetă delichidităţi şi ridicând dobânzile la lei.
Ce s-a întâmplat cu creditarea
Banca centrală a încurajat creditul în valută prin reducerearezervelor minime obligatorii în monedă străină de la 40% la 25%,în timp ce rezervele la lei au scăzut numai de la 20% la 15%, fiindîngheţate din iulie 2009.
În august volumul creditelor în lei a înregistrat o scădere anualăde aproape 9% în termeni reali, declinul accentuându-se în ultimeleluni. Astfel, ponderea creditului în moneda naţională în totalulcreditului neguvernamental a scăzut la 37,6%, de la peste 40% înurmă cu un an. Se îngustează astfel şi mai mult canalul prin carebanca centrală îşi poate transmite în economie deciziile depolitică monetară.
În opinia guvernatorului BNR, dacă vrem să avem creştere economicăadevărată, este nevoie de investiţii, care să creeze capacităţi deproducţie şi să conducă la câştiguri de productivitate.
"Până la deprecierea cursului mai este repartiţia resurselor pecare le are ţara. Dacă le repartizăm în continuare pentru consum,trăind cu iluzia că aşa putem să stimulăm creşterea economică, credcă picăm într-o mare capcană. În primul rând trebuie să alocămresursele, puţine câte sunt, spre investiţii. Este prima regulăpeste care cred că se trece cu o nonşalanţă înspăimântătoare."
Decizia BNR, dominată de prudenţă
La jumătatea săptămânii trecute BNR a decis să menţinădobânda-cheie la 6,25% pe an, în condiţiile în care anticipează căinflaţia anuală va fi de 7,8% la sfârşitul acestui an. Totuşi,aceasta reflectă o creştere a preţurilor din trecut. Pentru toamnalui 2011 BNR vede inflaţia anuală încetinind spre 3%. Aceastaînseamnă că, teoretic, cine ar constitui acum un depozit pe un an,la o dobândă similară cu cea oferită de BNR, va avea un randamentîn termeni reali (excluzând devalorizarea leului prin creştereapreţurilor) de circa 3%.
"În perioada următoare dobânda este real pozitivă şi mare - 3% - şitocmai asta este problema", spune Radu Crăciun, director deinvestiţii la Eureko Pensii.
În mod teoretic, dobânda ar trebui calibrată în funcţie deperspectivele privind inflaţia în trimestrele următoare. Pentru afi considerată stimulativă pentru economie dobânda reală ar trebuisă fie cât mai mică sau chiar real negativă.
BNR rămâne însă prudentă faţă de percepţiile publicului, astfel cădobânda sa este calibrată mai mult în funcţie de cifrele actuale deinflaţie, deşi acestea reflectă dinamici din trecut.îî
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
