Perspectiva plafonării inflaţiei anuale în trimestrul trei şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări până la 15% în iunie, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele doi şi trei sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, sub aşteptările celor mai mulţi analişti.
La precedenta şedinţă de politică monetară din luna iulie BNR a majorat dobânda cu 1 pp, de la 3,75% la 4,75%. Pe frontul inflaţiei, prognoza actualizată a BNR evidenţiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul trei şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, „dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent”. Dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflaţia, dar înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.„Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice atât în trimestrul II, cât şi în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate”, susţine BNR.
În luna iulie, guvernatorul BNR Mugr Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune. În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Cotaţiile ROBOR pe piaţa interbancară au accelerat deja, depăşind 8%, iar dobânzile la credite şi la depozite sunt pe un trend ascendent.
