♦ Guvernul Orban va adopta astăzi o ordonanţă de urgenţă prin care structura Executivului va fi redusă la 16 ministere ♦ Noii miniştri şi-au preluat ieri portofoliile ♦ Florin Cîţu, noul ministru al finanţelor: Nu sunt convins că România se poate încadra în ţinta de deficit de 3% din PIB în acest an.
Prima prioritate a noului guvern este rectificarea bugetară şi a doua este bugetul. Vedem ce este acolo şi apoi pot să mă pronunţ. Vor fi mai puţine ministere şi totul va începe de acolo. Ambiţia noastră rămâne să rămânem în 3% din PIB deficit bugetar în 2019 – aceasta a fost prima declaraţie a lui Florin Cîţu în calitate de ministru al finanţelor.
Miniştrii noului guvern şi-au preluat marţi atribuţiile, iar astăzi guvernul lui Ludovic Orban va adopta o ordonanţă prin care structura guvernului va fi schimbată potrivit votului decis luni de Parlament.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a însoţit pe unii dintre miniştri în debutul aventurii lor de un an. Un an care va fi esenţial însă pentru PNL în tentativa de a-şi continua mandatul şi după alegerile legislative din toamna lui 2020.
Anul este complicat şi minuni nu se pot întâmpla. Ceea ce poate face guvernul este să încerce să se menţină în ţintele de deficit bugetar, cheltuind în aceeaşi vreme, spun economiştii.
„Cel mai probabil guvernul nou instalat se va concentra pe alegerile ce vin. Economic, nu poate face mult. Poate ţine în frâu deficitul bugetar, poate să practice o politică cât de cât coerentă. Dacă vor să păstreze guvernarea şi după legislativele din 2020, liberalii va trebui să fie atenţi la deficite, la echilibrele macro. Nu cred că anul acesta pragul de deficit fiscal de 3% din PIB va mai putea fi apărat. Este importantă însă o revenire în ţinte în 2020. Pentru că, dacă liberalii vor să păstreze guvernarea, au tot interesul ca bugetul să fie echilibrat“, comentează economistul Laurian Lungu.
Având în vedere că suntem deja în prag de alegeri, nici măsuri nepopulare nu pot fi luate. În plus, sprijinul parlamentar de care se bucură guvernul este la limită. Doar şapte voturi au despărţit guvernul Orban de un eşec. Aşa că orice pas ar face, guvernul se va lovi de această realitate. „Sunt mari sfidări care se ridică în faţa acestui guvern. În primul rând va fi rigiditatea instituţională. Constrângerile politice nu sunt mai puţin relevante“, comentează Lungu.
Guvernul lui Ludovic Orban va avea astăzi o şedinţă în care se va decide schimbarea structurii guvernului.
Premierul Ludovic Orban a anunţat că la şedinţă este invitat şi preşedintele Klaus Iohannis. De fapt, un lucru aproape uitat: în România sunt duminică alegeri prezidenţiale. Faptul că aproape nimeni nu vorbeşte despre ele este şi pentru că preşedintele Iohannis, care are prima şansă în aceste alegeri, fuge de dezbateri. Acum el se afişează peste tot cu noii miniştri, pentru că, deşi la limită, învestirea noului guvern este un succes politic. Practic, cel mai puternic partid politic din România a fost învins la vot, chiar dacă votul nu a fost unul direct – dar suntem într-o democraţie reprezentativă, prin urmare instalarea guvernului Orban este perfect legitimă.
Prima sarcină a noului guvern, anunţată de ministrul finanţelor, Florin Cîţu, este o rectificare bugetară şi apoi urmează proiectul legii bugetului pentru 2020. Premierul Orban s-a angajat, de altfel, atunci când a cerut sprijin pentru inslatalarea guvernului său, să vină cu un proiect până în decembrie.
Florin Cîţu a declarat că nu crede că se va putea baza pe proiectul de buget realizat de Eugen Teodorovici, pentru că Executivul Orban are doar 16 ministere, nu 28, cât a avut cabinetul Dăncilă.
„Noi ştim ce spunem în buget şi ne asumăm bugetul, deci vom veni şi cu acela în Parlament, veţi vedea. Trebuie să văd situaţia actuală şi vom reveni. Voi avea probabil săptămâna viitoare o conferinţă de presă, vom prezenta situaţia, avem întrebări şi apoi vedem“, a declarat Florin Cîţu, citat de Mediafax.
Întrebat dacă va reorganiza Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, noul ministru de finanţe a precizat că este una dintre priorităţi: „Vom vedea (dacă voi schimba şeful ANAF - n.red.)“.
Cât despre proiectul de buget lăsat de Eugen Teodorovici, noul ministru de finanţe a precizat că acesta este un proiect de buget pentru 28 de ministere, nu 16, câte are guvernul Ludovic Orban.
„Din fericire pentru români, noi o să avem 16 ministere deci va trebui să ne uităm la acel proiect (de buget – n.red.) să vedem dacă mai merge. Eu nu cred că mai putem să pornim de la el. Aveam speranţa că pornim de la el, dar de fapt sunt 16 ministere aşa că. Este dreptul oricăui parlamentar să depună amendamente în Parlament şi să-i convingă pe ceilalţi colegi să voteze pentru acel amendament. Vom vedea dacă reuşeşte. Ţinta mea e să vin cu proiect de buget pe 15 decembrie, dar să vedem ce găsim acolo“, a completat Florin Cîţu.
Doi foşti premieri au ajuns la cuţite din cauza premierului Orban
♦ Doi foşti premieri - Victor Ponta şi Mihai Tudose - nu mai încap în acelaşi partid, din cauză că unul a respins instalarea guvernului Orban, iar celălalt a aprobat-o. Luni, mai mulţi parlamentari ai Pro România au votat pentru instalarea guvernului Orban, spre supărarea lui Victor Ponta, care a condiţionat votul de eliminarea din lista guvernului a celor trei miniştri propuşi care primiseră aviz negativ de la comisiile de specialitate (intre aceştia ministrul finanţelor, Florin Cîţu, şi ministrul muncii, Violeta Alexandru). Fostul premier Mihai Tudose (acum europarlamentar) i-a cerut demisia lui Ponta din fruntea partidului, după ce Ponta îi ceruse şi el demisia pe considerentul că ar fi capul revoltei din partid.
Ce prevedea bugetul PSD
♦ Deficitul bugetar în termeni ESA prevăzut în proiectul de buget pentru 2020 de la Ministerul Finanţelor se ridică la 2,92% din PIB, cu o scădere prognozată la 2,91% pentru următorul an şi apoi la 2,74% din PIB în 2022, a anunţat fostul ministru al finanţelor Eugen Teodorovici. În proiectul de buget întocmit sub coordonarea lui Teodorovici ar fi incluse sumele necesare asigurării creşterii salariilor şi pensiilor în 2020 conform actelor normative în vigoare, totul cu respectarea deficitului. La estimarea veniturilor bugetare sunt incluse şi sumele ce urmează să vină la bugetul de stat din majorarea accizei la tutun de la 1 ianuarie 2020. Bugetul include şi banii pentru continuarea majorărilor salariale în sectorul public cu 25% anual până în 2022. Proiectul include şi acordarea voucherelor de vacanţă şi a fost realizat pe scenariul menţinerii salariului minim la 2.080 de lei.
