Bănci și Asigurări

Guvernul promite creşterea contribuţiei la 3,5%, fondurile visează la 10%

Guvernul promite creşterea contribuţiei la 3,5%, fondurile visează la 10%

Crinu Andănuţ, preşedintele Allianz-Ţiriac Pensii: Nimeni nu poate spera să aibă o pensie decentă dintr-o contribuţie de 3% din venit. E nevoie de creşterea cotei de contribuţie spre nivelul de 10% din salariul brut

Autor: Ciprian Botea

26.10.2011, 00:08 753

Contribuţia la fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) va creşte în luna martie a anului viitor la 3,5% din salariul brut al fiecărui participant, măsura urmând să fie cuprinsă în bugetul public pe 2012, a declarat Andreea Paul Vass, consilier al primului-ministru.

"Bugetul de anul viitor va fi construit probabil fără indexarea cu rata inflaţiei a pensiei de stat, dar contribuţia la fondurile de pensii private va creşte la 3,5% din salariul brut. Faţă de alte state, care au redus cota de contribuţie, noi vom majora acest indicator", a spus Vass la o conferinţă de pensii private.

La fondurile de pensii private obligatorii, care administrează active de peste 1,3 mld. euro pentru cinci milioane de participanţi, sunt virate în prezent contribuţii echivalente cu 3% din salariul brut al fiecărui participant. Nivelul contribuţiei trebuia să urce la 3,5% încă din acest an, potrivit calendarului iniţial, dar Guvernul a decis în 2009 să îngheţe timp de un an majorarea cu o jumătate de punct procentual a contribuţiei.

Măsura luată de autorităţi în încercarea de a limita deficitul bugetului public a fost una dintre cele mai "blânde" comparativ cu deciziile luate de alte state din regiune, dar a fost contestată vehement de jucătorii din piaţă. Spre exemplu, Letonia a redus contribuţia de la 8% la 2%, iar Ungaria a naţionalizat întregul pilon de pensii private obligatorii.

Calendarul iniţial prevedea creşterea con­tribuţiei cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an până la un maxim de 6% din salariul brut al fiecărui participant în anul 2016. Administratorii fondurilor de pensii spun însă că e nevoie de o majorare substanţială a cotei de contribuţie pentru ca pensia privată să devină o alternativă la pensia de stat.

"Nimeni nu poate spera să aibă o pensie decentă dintr-o contribuţie de 3% din venit. E nevoie de creşterea cotei de contribuţie spre nivelul de 10% din salariul brut", a declarat Crinu Andănuţ, preşedintele Allianz-Ţiriac Pensii, compania care administrează al doilea mare fond de pilon II.

Creşterea cotei de contribuţie peste pragul de 6% a fost adusă în discuţie anul trecut şi de supraveghetorul pieţei pensiilor private - CSSPP, care a iniţiat anul trecut chiar un proiect de lege în acest sens. Principalul impediment este însă deficitul mare al bugetului asigurărilor sociale.

Cheltuielile cu pensiile publice sunt estimate anul acesta la 52,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 9,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Bugetul de pensii are un deficit anual de circa 14 miliarde de lei, în condiţiile în care numărul pensionarilor îl depăşeşte pe cel al angajaţilor.

"Sistemele de pensii de tip «pay as you go» (plata pensi­ilor din contribuţiile actuale - n. red.) sunt nesustenabile din punct de vedere fiscal în lipsa reformelor. România este încadrată din acest punct de vedere în categoria de risc ridicat. Rata de înlocuire a salariului cu pensia va scădea în viitor şi este nevoie de ceva care să compenseze", a spus Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Spre deosebire de sistemul public, în sistemul de pensii private participanţii au un cont individual în care se acumulează contribuţiile plătite şi câştigurile din investiţii. Valoarea medie a unui cont de pensie privată ajungea la circa 1.000 de lei la sfârşitul lunii septembrie în condiţiile în care au trecut numai trei ani de la lansarea sistemului.

Cele nouă fonduri de pensii obligatorii au înregistrat un randament mediu anualizat de 12% de la lansare şi până în prezent, peste rata medie anuală a inflaţiei, care a fost de 5,3% în acelaşi interval de timp.

"Este o rată de rentabilitate foarte bună pentru situaţia actuală, caracterizată de volatilitate pe pieţele financiare. Circa 69% din activele fondurilor de pensii sunt investite în titluri de stat româneşti. Este foarte bine că fondurile de pensii nu au titluri emise de statul elen", a precizat Ion Giurescu, vicepreşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Totuşi, câştigurile din investiţii ale fondurilor de pensii private au scăzut în ultimele luni pe fondul tensiunilor de pe pieţele de capital.

Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO