Bănci și Asigurări

De ce Guvernul vrea să schimbe legislaţia pentru companii? BNR dezvăluie că acţionarii şi-au împrumutat firmele cu 20 miliarde de euro. Contabilitatea, fiscalitatea şi legislaţia sunt de aşa natură încât companiile preferă să se împrumute de la patroni aproape la fel de mult ca de la bănci, 27 mld. euro

Florian Neagu, direc­torul adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR: Disciplina la plată în economie are un rol important asupra stabilităţii financiare. Deteriorarea acesteia poate afecta sistemul financiar, nu doar prin canalul expunerilor directe, ci şi prin propagarea pe lanţul de ofertă a pro­blemelor financiare.

Florian Neagu, direc­torul adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR: Disciplina la plată în economie are un rol important asupra stabilităţii financiare. Deteriorarea acesteia poate afecta sistemul financiar, nu doar prin canalul expunerilor directe, ci şi prin propagarea pe lanţul de ofertă a pro­blemelor financiare.

Autor: Adelina Mihai

22.08.2019, 00:08 4674

♦ În anul 2017, un număr de 262.100 de firme (40,2% din total) au avut un nivel al capitalului propriu mai mic de 50% din capitalul social, sub pragul stabilit prin Legea 31/1990 privind socie­tăţile comerciale. Dintre acestea, majoritatea firmelor au capitaluri proprii negative, respectiv 254.700 de firme.

 

Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care proprietarii de firme care şi-au împrumutat companiile trebuie să transforme acele datorii în capital social dacă firma are un activ net de sub jumătate din capitalul social a scos la iveală o anomalie a economiei de piaţă: pentru a supravieţui, peste 200.000 de companii au „împrumutat“ de la acţionari sau de la asociaţi aproape 20 de miliarde de euro.

În acelaşi timp, băncile au acordat credite pentru companii în valoare totală de 27 de miliarde de euro (în condiţiile în care sistemul de companii din România numără 700.000 de firme).

„Creditele de la acţionari reprezintă o for­mă preferată a acţionarilor/asociaţilor de oferire de finanţare societăţilor. Prin această for­mă aceştia îşi limitează pierderea posibilă şi pot obţine drepturi suplimentare dacă socie­ta­tea intră într-un proces de insolvenţă. Din cele 262,1 mii de companii cu o valoare a activului net sub valoarea reglementată de lege, 222 mii înregistrau finanţări primite de la acţionari şi entităţile afiliate, sumele astfel obţinute fiind semnificative (92 miliarde lei -20 mld. euro, n.red)“, a explicat Florian Neagu, direc­torul adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). În aceste condiţii, a adăugat el, conver­sia acestor datorii în capital „poate asigura un mod rapid şi eficient de recapitalizare a acestor firme“.

La începutul acestui an, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, a atras atenţia asupra faptului că unul dintre eşecurile capitalismului din Româ­nia este reprezentat de crearea de patroni bogaţi cu firme falimentare. Cum s-a ajuns în această situaţie în care firmele din România ajung să fie „aparent sărace“ şi nevoite să se împrumute de la „patronii bogaţi“?

„Sunt mai multe cazuri de analizat care au condus la această situaţie. În primul rând, ma­rile companii se împrumută de obicei de la societăţile-mamă prin transferul de dobânzi, o po­sibilitate de transfer al profiturilor. Chiar dacă de la 1 ianuarie 2017 avem o directivă eu­ro­peană care limitează exporturile de profituri, unele companii încă se încadrează în acest tip de transfer, mai ales cele cu foarte multe active“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la firma de consultanţă Benţa Consult.

O altă cauză a acestei situaţii este repre­zentată de un tip de evaziune fiscală clasic, a adăugat el.

„Au fost specifice anilor ‘90 – 2000 situa­ţiile în care companiile distribuiau dividende, divi­dendele se întorceau în companii sub formă de împrumuturi şi se „finanţau“ cheltuieli reale fără să se înregistreze toate veniturile, aceasta fiind o zonă de evaziune clasică. În general, pentru o perioadă de timp, existenţa unor împrumuturi acordate de acţionari companiilor reprezenta un element de suspiciune. Şi acum, când se face analiza de risc a unei persoane fizice – acţionar sau asociat-, Fiscul o întreabă de unde a avut bani“, a mai spus Adrian Benţa. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO