♦ „Vrem să rămânem o bancă antreprenorială ca să ne putem mişca repede, să luăm decizii rapide, dar în acelaşi timp trebuie să inovăm, să reducem birocraţia şi să avem răbdare pentru achiziţii potrivite atunci când vor apărea.“
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, spune că acum principalul obiectiv al băncii este să crească organic, dar peste media pieţei bancare, ceea ce reprezintă o provocare având în vedere actualul context economic şi de piaţă bancară, la care se adaugă concurenţa din piaţă.
Însă, dacă pe piaţa bancară va apărea oportunitatea unei noi achiziţii care să aibă sens, Banca Transilvania este pregătită, a precizat el.
„Banca Transilvania îşi va apăra poziţia de lider, ne uităm la oportunităţi de creştere atât organică, cât şi prin achiziţii. Vom avea în vedere doar achiziţii care au sens şi vom evita erori strategice generate de entuziasm exagerat. Creşterea organică rămâne prioritatea noastră“, a spus Horia Ciorcilă, răspunzând unor întrebări ZF.
El spune că avantajul competitiv al băncii în ultimii 25 de ani a fost capacitatea de a lua decizii rapide şi de a încerca lucruri noi sau tranzacţii pe care alţii nu le fac, dar dimensiunea actuală a băncii, complexitatea şi reglementările au redus capacitatea de mişcare şi acest lucru trebuie îmbunătăţit: „trebuie să inovăm, să reducem birocraţia şi să avem răbdare pentru achiziţiile potrivite“, a menţionat el.
Principalii acţionari ai Băncii Transilvania sunt fondurile de pensii Pilon 2 unde peste 8 milioane de români au conturile de pensie, fostele SIF-uri în frunte cu Evergent Investment, BERD şi fonduri de investiţii americane.
Horia Ciorcilă este de peste 23 de ani preşedintele Consiliului de Administraţie şi, prin holdingul familiei, este cel mai mare acţionar individual al băncii. El spune că banca este bine capitalizată, cu o lichiditate solidă şi un model de business diversificat, care îi permite să navigheze în aceste perioade volatile.
„Pentru Banca Transilvania, rezultatele pe care le avem sunt consecinţa unui model de business diversificat, a unei baze foarte mari de clienţi şi a unei strategii prudente de creştere. Profitabilitatea pe care o avem este efectul unei poziţionări solide, al unei discipline de risc şi al capacităţii de a susţine economia reală.“
Cum poate să aibă o bancă precum Banca Transilvania profituri în creştere în condiţiile în care economia este în recesiune?
„Profitul în creştere al BT şi al sectorului bancar trebuie privit în contextul specific al industriei şi al ciclului economic, iar în cazul BT rezultatele reflectă în principal o structură solidă a bilanţului, o disciplină de risc foarte bună şi un mediu de dobânzi care a susţinut veniturile nete din dobânzi.“
Cererea de creditare, deşi este selectivă, este sănătoasă, iar calitatea portofoliului de credite se menţine bună, a menţionat el. La acest lucru se adaugă digitalizarea, eficienţa operaţională şi investiţiile făcute în ultimii ani, care permit băncilor să funcţioneze cu costuri mai bine controlate. Ciorcilă spune însă că profitul băncii (950 mil. lei în T1/2026 şi 4,6 mld. lei în 2025) trebuie raportat la capitalul folosit, adică la capitalul pe care l-au depus acţionarii în timp (capitalul social al băncii este de 10,9 mld. lei, adică 2,1 mld. euro, iar capitalul propriu al băncii este de 20,7 mld. lei, adică 4 mld. euro – n. red.).
Noul Consiliu de Administraţie al Băncii Transilvania (de la stg. la dr.): Ivo Gueorguiev, Teodor Torgie, Mirela Bordea, Horia Ciorcilă, Gabriela Nistor, Florin Predescu Vasvari şi Doru Lionăchescu
„Dacă ne uităm în această direcţie, bankingul nu este un business care produce randamente peste medie, pentru că acţionarii au adus mult capital. Mai precis, profitul este mare în termeni absoluţi, dar randamentul este unul normal, chiar sub alte sectoare economice.“
În T1, Banca Transilvania a raportat un profit net de 950 mil. lei, plus 25%, iar la nivelul întregului grup BT profitul a fost de 1,14 mld. lei, adică 220 mil. euro, în creştere cu 30%. Activele băncii au ajuns la 212 mld. lei, în creştere cu 1,2% faţă de T1/2025, iar la nivelul grupului activel au fost de 227 mld. lei. Banca avea depozite bancare de 169 mld. lei şi credite acordate firmelor de 64 de miliarde de lei. Pe Bursă, acţiunile băncii au avut o creştere spectaculoasă de la începutul anului, de peste 35%, astfel încât capitalizarea băncii a ajuns la 42 mld. lei, adică 8 mld. euro.
Când va ajunge Banca Transilvania la o capitalizare de 10 miliarde de euro? „Ca o primă condiţie pentru a ajunge aici, trebuie să avem o macroeconomie predictibilă. Bugetul pe 2026, pe care l-am prezentat, este fezabil şi reprezintă premisa esenţială. Eu cred că fundamentele noastre sunt foarte solide şi credem că, în măsura în care ne realizăm ţintele şi obiectivele, piaţa bursieră va aprecia acest lucru ca şi până acum“, a răspuns Horia Ciorcilă.
Mai jos puteţi citi întrebările ZF şi răspunsurile preşedintelui Băncii Transilvania:
ZF: Cum au fost primele luni pentru Banca Transilvania ca rezultate financiare?
Horia Ciorcilă: Am început anul cu rezultate financiare pozitive, cu creşteri pe toate liniile de business, a numărului de clienţi şi cu o activitate comercială consistentă. Ca rezultat, vedem un profit net ale băncii de 950,2 milioane lei, cu 25,6% mai mult decât în primul trimestru din 2025, active la nivel de grup financiar care au ajuns la 227 de miliarde de lei, precum şi aproape 140.000 de clienţi noi. Primele luni sunt un start foarte bun pentru acest an, în care vom continua să construim o bancă puternică, relevantă pentru clienţi şi pentru România.
ZF: De ce s-a împrumutat BT cu 1 mld. euro de pe pieţele externe, există un plan pentru o prezenţă mai largă pe piaţa internaţională de capital prin diverse instrumente?
Horia Ciorcilă: Au fost două motive. Primul are legătură cu strategia BT de diversificare a surselor de finanţare, iar al doilea, cu cerinţele europene referitoare la MREL. Nu a fost o decizie determinată de o nevoie de lichiditate, ci a avut legătură cu gestionarea proactivă şi responsabilă a creşterii noastre în perioada următoare. Tranzacţia a fost un record pentru BT, fiind şi cea mai mare emisiune de obligaţiuni din Europa Centrală şi de Est.
Interesul foarte ridicat al investitorilor internaţionali m-a bucurat foarte mult. Am văzut încredere în soliditatea noastră financiară şi în economia României, dar şi recunoaşterea BT ca emitent relevant în rândul băncilor din Europa. Vom continua să accesăm pieţele externe atunci când obligaţiunile emise aduc valoare pe termen lung pentru bancă şi pentru acţionarii noştri.
ZF: De ce s-au operat recent schimbări în consiliul de administraţie?
Horia Ciorcilă: Au fost schimbări în Consiliul de Administraţie al BT deoarece mandatul a ajuns la final, aşa cum este o dată la patru ani. Acţionarii au votat recent noua componenţă, iar pe lângă cei care au fost realeşi, avem şi colegi noi – un semn de continuitate, dar şi complementaritate. Este încă un moment potrivit să îmi exprim aprecierea pentru contribuţia membrilor al căror mandat s-a încheiat şi le mulţumesc pentru profesionalism şi implicare. În acelaşi timp, le urez şi pe această cale mult succes colegilor care s-au alăturat consiliului, expertiza lor ne va ajuta la realizarea obiectivelor noastre. Pentru mine, este o onoare să continui în rolul de preşedinte CA, mai ales că avem planuri mari şi curajoase pentru Grupul Banca Transilvania.
ZF: Vizează BT o lărgire mai mare a acţionariatului pe plan internaţional?
Horia Ciorcilă: Structura acţionariatului băncii reflectă deja un mix de investitori instituţionali şi individuali, români şi internaţionali. Nu urmărim o extindere direcţionată a acţionariatului pe criterii geografice. Pentru noi, este esenţială creşterea sustenabilă a băncii, guvernanţa solidă şi performanţa financiară. Atunci când acestea sunt livrate consecvent, aşa cum am făcut-o până acum, interesul investitorilor internaţionali vine natural. Astăzi, 80% din capitalul băncii este românesc, iar în ultimul an peste 8.800 de persoane au ales să investească în acţiunile TLV. Am ajuns astfel la peste 75.000 de acţionari şi investitori – şi este o comunitate în creştere.
ZF: Care va fi politica următoare a BT pentru distribuţia profitului şi a dividendelor?
Horia Ciorcilă: Anul acesta vom distribui acţionarilor aproximativ o treime din profitul pe 2025, de 1,4 miliarde lei, sub formă de dividende în numerar, iar diferenţa este destinată susţinerii planurilor de creştere a băncii şi consolidării capitalului. De asemenea, vom acorda acţiuni gratuite datorită majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor.
Continuăm să avem o politică de distribuire a profitului echilibrată şi prudentă, care urmăreşte atât o remunerare corectă a acţionarilor, cât şi menţinerea unei baze solide de capital robuste pentru susţinerea creşterii viitoare a Grupului Banca Transilvania. Nivelul distribuirilor viitoare depinde de performanţa Grupului BT, de contextul macroeconomic şi de cerinţele de reglementare.
ZF: Cum se schimbă/adaptează planul băncii pentru 2026, având în vedere tensiunile geopolitice care au apărut - războiul din Orientul Mijlociu, întreruperea rutelor petroliere, creşterea preţului petrolului/gazelor, revenirea inflaţiei - cu efecte directe/indirecte în România?
Horia Ciorcilă: Planul BT pentru 2026 rămâne solid şi ancorat în realitate. În astfel de momente, rolul unei bănci mari este să rămână prudentă şi pregătită pentru mai multe scenarii.
Continuăm în direcţiile strategice BT, suntem bine capitalizaţi, avem lichiditate solidă şi un model de business diversificat, ceea ce ne permite să navigăm perioadele volatile fără să ne abatem de la obiectivele pe termen lung. Planul băncii este de creştere – o provocare, având în vedere cota de piaţă de 23% şi concurenţa puternică. Singura opţiune pentru bancă este creştere peste media pieţei. În plus, consolidăm Grupul BT - avem o integrare pe verticală şi pe orizontală, oferim servicii şi produse complementare, iar subsidiarele noastre cresc chiar peste media băncii, iar acesta este un alt punct forte.
Avantajul competitiv al băncii în ultimii 25 de ani a fost viteza de reacţie, capacitatea de a lua decizii rapide, de a încerca lucruri noi sau tranzacţii pe care alţii nu le fac. Azi avem o echipă extrem de experimentată şi loială, care ne oferă siguranţa că putem continua şi în contexte complicate, similare celui în care ne aflăm acum în România, dar şi la nivel macroeconomic. Am ajuns în poziţia în care suntem acum datorită combinaţiei dintre aceste ingrediente. Dimensiunea actuală, complexitatea şi reglementările au redus însă capacitatea de mişcare – şi trebuie să îmbunătăţim acest lucru.
Păstrarea acestei culturi antreprenoriale este vitală pentru noi şi este o preocupare constantă, dublată, evident, de reputaţie impecabilă şi de respectarea promisiunilor faţă de parteneri, clienţi, acţionarii noştri şi faţă de societate în ansamblu.
Trebuie să fim pregătiţi să acţionăm rapid, dar nu mai avem sentimentul de urgenţă pe care îl aveam cu ani în urmă, când aveam dimensiune mult mai mică. Azi trebuie să inovăm, să reducem birocraţia şi să avem răbdare pentru achiziţiile potrivite. În acelaşi timp, este important să nu uităm de unde am plecat şi să rămânem modeşti şi cu picioarele pe pământ.
ZF: Cum se va consolida în continuare sistemul bancar, se mai uită Banca Transilvania la o nouă achiziţie bancară?
Horia Ciorcilă: Consolidarea sistemului bancar va continua, este o tendinţă naturală într-o economie care creşte, se maturizează şi în care există încă multe bănci mici. Achiziţiile sunt potrivite doar atunci când există complementaritate reală şi când rezultatul final aduce valoare pentru clienţi şi pentru economie. Banca Transilvania îşi va apăra poziţia de lider. Ne uităm la oportunităţi de creştere atât organic, cât şi prin achiziţii. Vom avea în vedere doar achiziţii care fac sens şi vom evita erori strategice generate de un entuziasm exagerat. Creşterea organică rămâne prioritatea noastră.
ZF: Ce trebuie să facă, cum trebuie să arate bilanţul băncii, parametrii de evaluare, profitul băncii astfel încât să ajungă la o capitalizare de piaţă de 10 miliarde de euro?
Horia Ciorcilă: Întrebarea vine într-un moment în care România demonstrează exact care este prima condiţie pentru o capitalizare de 10 miliarde de euro, macroeconomie predictibilă.
Cred că bugetul pe 2026 prezentat este fezabil şi reprezintă premisa esenţială. Nu aş dori să fac o predicţie fiindcă evoluăm într-o piaţă cum e România, cu probleme serioase de deficit bugetar, combinat cu o criză politică evidentă, ceea ce complică evoluţia economiei.
Fundamentele noastre sunt foarte solide şi credem că în măsura în care ne realizăm ţintele şi obiectivele piaţa va aprecia acest lucru, ca şi până acum.
ZF: Cum s-ar putea explica faptul că BT, că băncile au profituri în creştere în condiţiile în care economia este în recesiune?
Horia Ciorcilă: Profitul în creştere al BT şi al sectorului bancar trebuie privit în contextul specific al industriei şi al ciclului economic. Activitatea bancară are propriile mecanisme de rezilienţă, iar rezultatele reflectă în principal o structură solidă a bilanţului, o disciplină de risc foarte bună şi un mediu de dobânzi care a susţinut veniturile nete din dobânzi.
Baza de depozite rămâne stabilă şi în creştere, ceea ce le oferă băncilor o sursă de finanţare foarte competitivă. În acelaşi timp, cererea de creditare, deşi este selectivă, este sănătoasă, iar calitatea portofoliilor se menţine bună. Nivelul redus al creditelor neperformante şi provizionarea prudentă contribuie la stabilitatea rezultatelor. Într-un mediu cu dobânzi ridicate, marjele bancare sunt mai robuste. Acest lucru nu reflectă o creştere a riscului, ci o structură de piaţă în care băncile sunt bine capitalizate şi pot gestiona eficient diferenţa dintre dobânzile la active şi cele la pasive.
Nu în ultimul rând, digitalizarea, eficienţa operaţională şi investiţiile făcute în ultimii ani permit băncilor să funcţioneze cu costuri mai bine controlate.
Pentru BT, rezultatele sunt consecinţa unui model de business diversificat, a unei baze foarte mari de clienţi şi a unei strategii prudente de creştere. Profitabilitatea este un efect al unei poziţionări solide, al disciplinei de risc şi al capacităţii de a susţine economia reală. Profitul trebuie raportat la capitalul folosit, adică la capitalul pe care l-au depus acţionarii în timp. Dacă ne uităm în această direcţie, bankingul nu este un business care produce randamente peste medie pentru că acţionarii au adus mult capital. Mai precis, profitul este mare în termen absolut, dar randamentul este unul normal, chiar sub alte sectoare economice.
ZF: Care sunt semnele de întrebare pe care le aveţi pentru 2026?
Horia Ciorcilă: Cum se va repoziţiona Europa Centrală şi de Est în contextul geopolitic actual?
Cum şi când va începe procesul de reducere a birocraţiei?
Cum s-ar putea asigura un climat de predictibilitate fiscală şi legislativă pe cel puţin doi-trei ani înainte?
Când va începe procesul de reformă reală a statului şi de creare a unui mediu economic atractiv pentru investitorii locali şi internaţionali?
Anul 2026 este un an în care întrebările sunt la fel de importante ca răspunsurile.
