♦ Într-un interviu pentru ZF, preşedintele Băncii Transilvania vorbeşte despre criza actuală, despre piaţa bancară dar şi despre cei 20 de ani în fruntea băncii din Cluj, pe care a luat-o de la o cotă de piaţă de 1,8% şi a dus-o la numărul unu din piaţă, cu o cotă de 21%.
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, spune că acum ţinta băncii este de a ajunge la o cotă de piaţă de 25% prin creştere organică, iar consolidarea bancară din Europa după această criză va veni şi în România.
Piaţa bancară românească nu poate susţine atât de multe bănci, 6-7 fiind suficiente, a menţionat el.
După cele trei achiziţii din ultimii opt ani – Volksbank, Bancpost şi Idea Bank –, banca din Cluj încearcă acum să se consolideze intern, astfel încât să fie pregătită pentru schimbările tehnologice care vor veni şi care vor schimba multe lucruri în bănci şi în economie.
„După această criză vrem să ieşim mai puternici, cu mult mai mulţi clienţi şi cu un volum de business suficient de mare astfel încât să avem o poziţie confortabilă în piaţă“, a spus Ciorcilă într-un interviu acordat ZF. El conduce banca în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie de 20 de ani, iar în vara acestui an a primit al şaselea mandat.
La 1 noiembrie 2002 Horia Ciorcilă a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie, când banca avea active de 250 de milioane de euro şi o cotă de piaţă de 1,8%. După 20 de ani, banca din Cluj a devenit numărul unu, cu active de 28 de miliarde de euro şi o cotă de piaţă de 21%. Ciorcilă spune că în acest moment banca nu este în vreun proces activ de achiziţie, dar menţionează că se uită către domenii colaterale sistemului bancar, începând cu leasingul.
Banca din Cluj, care a pornit cu un capital de 4 milioane de dolari în 1994, a ajuns acum să valoreze pe Bursa de la Bucureşti 2,8 miliarde de euro.
Ciorcilă este cel mai mare acţionar individual al băncii, deţinând 4,5% din acţiuni, ceea ce înseamnă o valoare a portofoliului de 127 de milioane de euro.
El spune că acum banca trebuie să fie atentă la creşterea dobânzilor la lei, care începe să creeze probleme în economie, clienţii devenind din ce în ce mai nervoşi, pentru că în acelaşi timp se suprapun mai multe crize – explozia preţurilor la energie, inflaţia, scăderea creşterii economice.
„Noi trebuie să stăm aproape de clienţi fie că sunt persoane fizice, IMM-uri sau companii mari româneşti. Vom continua să susţinem economia şi nu ne vom retrage din finanţări.“
