♦ Până în 2030, Banca Transilvania urmăreşte să ajungă la active de 100 mld. euro, mai mult decât duble faţă de nivelul actual, după cum spune preşedintele băncii, Horia Ciorcilă ♦ BT a fost foarte activă pe piaţa de M&A din România, cumpărând patru bănci până acum, respectiv Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022; redenumită Salt Bank - bancă de sine stătătoare), iar în 2025 a finalizat preluarea OTP Bank România ♦ BT a ajuns la final de S1/2026 la nivel de grup la active de peste 233 mld. lei (45 mld. euro) ♦ „Suntem bine capitalizaţi, avem lichiditate solidă şi un model de business diversificat. Într-o organizaţie de dimensiunea BT, provocarea este să îţi păstrezi agilitatea, cultura antreprenorială şi viteza de reacţie.“ ♦ Ne interesează creşterea ce aduce sinergii şi eficienţă. ♦ Nu ne interesează dimensiunea doar de dragul dimensiunii.
Banca Transilvania, liderul sistemului bancar românesc, care a fost un jucător activ pe piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) în ultimul deceniu cumpărând patru bănci pe piaţa locală, analizează în continuare oportunităţi de creştere prin achiziţii, însă nu în orice condiţii, ci doar acolo unde există complementaritate şi unde poate fi adusă valoare suplimentară pentru acţionari, investitori, clienţi şi economie, după cum spune Horia Ciorcilă, preşedintele boardului BT.
„Analizăm în continuare oportunităţi de creştere prin achiziţii, însă doar acolo unde există complementaritate şi unde putem aduce valoare suplimentară pentru acţionari, investitori, clienţi şi economie. Nu ne interesează dimensiunea doar de dragul dimensiunii. Ne interesează creşterea care aduce sinergii şi eficienţă“, a declarat într-un interviu preşedintele BT.
Banca Transilvania a fost cel mai mare câştigător în sistemul bancar românesc în ultimul deceniu, perioadă în care şi-a majorat substanţial activele, ajungând lider cu o cotă de piaţă de circa 22%, aproape dublă faţă de 2015, când ocupa locul 3 în top. Ascensiunea activelor băncii a venit şi ca urmare a creşterii organice odată cu majorarea creditării, dar şi în urma achiziţiilor. BT a cumpărat patru bănci de pe piaţa românească până acum, respectiv Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2022; redenumită Salt Bank „ bancă de sine stătătoare), iar în 2025 a finalizat preluarea OTP Bank România.
Până în 2030, Banca Transilvania urmăreşte să ajungă la active de 100 mld. euro, mai mult decât duble faţă de nivelul actual, după cum spune preşedintele băncii. Iar acest obiectiv a devenit clar în acest an, mărturiseşte el, când, „în toată dinamica pieţei şi a concurenţei, a aşteptărilor investitorilor, acţionarilor şi a clienţilor, ştim că singura opţiune pentru Banca Transilvania şi pentru Grupul BT este să crească peste media pieţei - ceea ce înseamnă până în 2030 mai mult decât dublarea nivelului activelor de acum.“
La finalul primului semestru (S1) din 2026, Banca Transilvania avea active de aproape 218 mld. lei (42 mld. euro) la nivel de bancă şi peste 233 mld. lei (45 mld. euro) la nivelul întregului grup BT.
Detaliind ţintele băncii pentru următorii ani, preşedintele BT aduce în discuţie planul de creştere a băncii peste media pieţei şi consolidarea Grupului Financiar BT prin integrarea serviciilor, un element tot mai relevant pentru clienţi.
„Avem planuri solide şi realiste. Continuăm în direcţiile strategice care ne-au adus aici, suntem bine capitalizaţi, avem lichiditate solidă şi un model de business diversificat. Într-o organizaţie de dimensiunea BT, provocarea este să îţi păstrezi agilitatea, cultura antreprenorială şi viteza de reacţie. Vom continua să investim în tehnologie, să simplificăm tot ce poate fi simplificat pentru clienţi şi echipă.“
România va continua să crească, antreprenorii români vor avea ambiţii tot mai mari, iar Banca Transilvania va creşte odată cu ei, adaugă Horia Ciorcilă.
Pentru a atinge obiectivul de 100 mld. euro active, BT va continua în următorii ani ceea ce face, fără să schimbe direcţia, susţine preşedintele băncii. „Intermedierea financiară este încă mică în România, nevoia de finanţare a economiei şi migrarea spre o economie mai industrializată este însă mare, vom continua să captăm mai mult din potenţialul viitor de creştere a ţării. Avem o platformă întreagă de produse şi soluţii financiare, vom creşte accelerat prin intermediul subsidiarelor noastre de investiţii, leasing, microfinanţare.“
Dar sprijinul BT pentru economie nu se va rezuma doar la clienţii din România, susţine Horia Ciorcilă, adăugând că banca se uită cu atenţie şi către Diaspora, dar şi către companiile româneşti care au nevoie de susţinere financiară în dorinţa lor de a se dezvolta în alte zone ale lumii.
Vorbind şi despre provocări, Horia Ciorcilă spune că cea mai mare provocare pentru BT în următorii 5 ani este aceea ca banca „să continue să crească, păstrând agilitatea.“
„Tehnologia este vitală, rescrie tot ce ştiam până acum şi va avansa tot mai mult. Practic, înseamnă o schimbare foarte mare a modului în care sunt create, distribuite şi accesate serviciile financiare. Inteligenţa artificială, analiza datelor, automatizarea, noile modele de interacţiune cu clienţii vor schimba fundamental banca şi bankingul în general, în următorii ani. Fintech-urile au un rol mare în această transformare. Ele au adus viteză, inovaţie şi o nouă perspectivă asupra experienţei clienţilor. Concurenţa va fi acolo unde soluţiile vor fi mai bune pentru clienţi. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să aducă serviciile bancare cât mai mult în viaţa de zi cu zi a oamenilor, a business-urilor.“
Preşedintele BT a adus în discuţie şi punctele forte ale băncii, arătând că principalul atu este faptul că banca a reuşit să combine dimensiunea cu spiritul antreprenorial. Al doilea lucru este încrederea, care „e cea mai valoroasă formă de capital“ pentru BT. Apoi, un alt atuu menţionat de el este „modelul de business diversificat, la nivel de grup financiar“, care vine cu soluţii complementare şi care generează sinergii, diversifică sursele de venit şi permite băncii să fie prima opţiune pentru clienţi în mai multe momente ale vieţii sau ale afacerilor. Un alt punct forte amintit de preşeditele BT este capacitatea de execuţie: „Putem integra organizaţii complexe achiziţionate, putem gestiona perioade de volatilitate economică şi putem transforma oportunităţi de piaţă în creştere profitabilă. Pentru investitori, aceasta este una dintre cele mai importante calităţi ale unei instituţii financiare.“
În ceea ce priveşte zonele unde banca mai are de lucrat, preşedintele băncii a menţionat viteza şi simplificarea. „Acesta este unul dintre motivele pentru care investim constant în tehnologie, în automatizare.“
Privind în urmă, la începuturile BT, bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă mărturiseşte că atunci când a fondat Banca Transilvania, acum peste 30 de ani, împreună cu alţi peste 40 de antreprenori, nu avea în minte o cifră şi, cu siguranţă, fondatorii nu îţi imaginau că vom vorbi într-o zi despre un grup financiar care îşi propune într-o zi active de 100 de miliarde de euro.
„Ambiţia noastră era mai simplă şi, în acelaşi timp, mai profundă: să construim o bancă românească relevantă pentru economia care începea să se nască după 1989, o bancă regională de care familiile şi prietenii noştri să fie mândri. Am pornit cu o singură sucursală, deschisă în Cluj-Napoca, cu o echipă de 13 persoane şi cu primii clienţi care eram chiar noi, fondatorii. În aceiaşi ani, banca a ajuns la 5 sedii şi 15.000 de clienţi. România anului 1994, când BT şi-a început activitatea, era foarte diferită de cea de azi. Capitalismul era la început, antreprenoriatul era mai degrabă un act de curaj decât o opţiune de carieră, iar sistemul financiar era în transformare. Ne-am dorit să fim utili oamenilor, companiilor. Dimensiunea a venit mai târziu, în timp“.
Analizând întreaga istorie a BT, preşedintele băncii spune că nu a existat un singur moment-cheie, de cotitură, care a transformat banca dintr-un proiect antreprenorial într-o instituţie ce are astăzi ambiţia să ajungă la 100 mld. euro până în 2030.
„Nu a existat un singur moment. A fost atunci când am înţeles că BT poate juca un rol mult mai mare decât îl avea. Odată cu maturizarea economiei româneşti, am realizat că oportunitatea era să devenim un campion naţional şi regional, iar această schimbare de perspectivă a făcut diferenţa. Au fost însă şi câteva teste care ne-au confirmat că suntem pe drumul potrivit - criza financiară şi, mai târziu, pandemia - când ne-am adaptat modelul de business şi am continuat să creştem. De asemenea, integrarea băncilor achiziţionate şi a companiilor cu activităţi complementare bankingului ne-a ajutat să construim la scară mare atât capabilităţi, cât şi un model de business mai diversificat.“
Privind în viitor, peste 30 de ani, dacă cineva ar povesti istoria Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă mărturiseşte că şi-ar dori ca despre bancă să se spună că „a fost una dintre companiile care au avut un rol mare în creşterea şi transformarea României“. Şi, cu toate că cele 100 de miliarde de euro active sunt importante pentru că vorbesc despre scară şi relevanţă, ceea ce rămâne după decenii, spune preşedintele BT „este amprenta pe care o laşi în economie şi în societate“.
„Peste 30 de ani, mi-aş dori ca despre Banca Transilvania să se spună că a fost una dintre companiile care au avut un rol mare în creşterea şi transformarea României „ prin ceea ce a creat pentru acţionari şi investitori, prin ceea ce a făcut pentru antreprenori, pentru comunităţi şi pentru încrederea românilor în viitor. Cele 100 de miliarde de euro sunt importante pentru că vorbesc despre scară şi relevanţă. Dar cifrele, oricât de impresionante ar fi, sunt doar fotografia unui moment. Ceea ce rămâne după decenii este amprenta pe care o laşi în economie şi în societate. Mi-ar plăcea ca lumea să spună că BT a fost banca generaţiilor de antreprenori care au construit România modernă. Că am fost acolo când ideile erau încă pe hârtie, când companiile erau la început şi când curajul avea nevoie de un partener. Şi că, pe măsură ce România a crescut, am crescut împreună cu ea. Peste 30 de ani, puţini îşi vor aminti exact valoarea activelor. Dar va conta valoarea crescută în jurul nostru: companii mai puternice, comunităţi mai prospere, o economie românească mai competitivă.
