Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie, spune că Banca Transilvania mai are loc de creştere organică cu câteva puncte procentuale, ceea ce îi va aduce consolidarea poziţiei de lider pe piaţa bancară românească şi îi va permite să susţină economia, companiile, retailul şi statul, şi prin finanţarea deficitului, atât în perioadele de creştere, cât şi în perioadele de scădere.
„Pe termen lung vedem creşterea economiei, dar sigur că aceasta nu va fi egală, vor fi şi turbulenţe, şi va fi nevoie de ajustări… Ne uităm extrem de atent la toate riscurile, însă suntem şi foarte bine pregătiţi, pentru că avem rezerve de capital consistente şi avem dimensiunea de partea noastră. Dar suntem optimişti şi mergem înainte cu curaj“, a menţionat Horia Ciorcilă, răspunzând unor întrebări ZF pe tema anului 2024 şi planurile pentru 2025.
Dincolo de zonele tradiţionale unde BT este în faţă, IMM-uri, retail, banca vrea să se extindă mai mult pe zona de companii mari (peste 50 mil. euro cifră de afaceri), zona de clienţi premium, acolo unde veniturile românilor au crescut şi există potenţial, zona de administrare de active, zona pieţei de capital, unde vrea să-şi păstreze poziţia de lider câştigată anul trecut, zona de leasing şi zona de brokeraj în asigurări, unde a numit un nou CEO, unde dintr-un broker de nişă, vrea să devină un broker universal.
Nu în ultimul rând, Banca Transilvania are un obiectiv de a creşte în diaspora, iar prin lansarea BT Pay Italia ne-am propus ca unu din patru români care trăiesc în Italia să facă banking prin BT Pay, spune Ciorcilă.
El menţionează că o calitate foarte mare a băncii este echipa foarte puternică, loială, cu experienţă. „Avem o echipă de top management unită, ceea ce este un lucru la care ţin foarte mult.“
Economia României, care a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând în cea mai favorabilă poziţie din istorie, duce însă în spate unele deficite care acum devin scadente şi trebuie abordate prin soluţii pragmatice, punctuale, a adăugat el.
„Deficitele trebuie ajustate treptat, pentru că orice încercare de ajustare poate produce şocuri în economie, posibil şi reacţii sociale. Taxele trebuie să rămână la un nivel rezonabil, atât pentru că în unele zone sunt deja mari, cât şi pentru că trebuie să fim atractivi pentru a atrage în ţară capital, dar şi pentru că avem un decalaj de productivitate faţă de Vest. Una dintre cele mai mari probleme ale businessului din România este lipsa de capital a companiilor, ceea ce face să avem un număr mare de firme mici sau subcapitalizate“.
„Nu toate cererile de creditare sunt bancabile, nu toate firmele care vin la noi pentru o finanţare se încadrează în norme şi reglementări“.
„Ne dorim să credităm cât mai multe firme şi persoane fizice, dar pentru că folosim capital şi banii deponenţilor o facem cât mai responsabil şi suntem obligaţi să ne orientăm exclusiv către clienţii bancabili“.
Banca Transilvania a obţinut un profit de 3,5 mld. de lei, la nivel de bancă, în creştere cu 41% şi de 4,7 mld. de lei, în creştere cu 58%, la nivel de grup consolidat BT. Activele băncii au crescut la 184 de mld. de lei, plus 14%, iar activele la nivel de grup BT au urcat la 207 mld. de lei, plus 22% faţă de 2023.
Banca are credite brute acordate de 86 de mld. de lei, iar la nivel de grup de 101 mld. lei.
Depozitele atrase de la clienţi au fost la finalul anului trecut de 150 de mld. de lei la nivel de bancă şi 167 de mld. de lei la nivel de grup BT.
► În 2024 acţiunile Băncii Transilvania (TLV) s-au apreciat cu aproape 30%, iar dacă luăm în calcul dividendele şi acţiunile gratuite randamentul investiţiei depăşeşte 40%.
► Spre comparaţie indicele bursier BET a urcat anul trecut cu 8,8% şi cu 16% cu tot cu dividende.
► De la începutul anului 2025 acţiunile TLV s-au apreciat cu 4,4% la 28,2 lei, echivalentul unei evaluări de piaţă de 25,9 mld. lei (5,2 mld. euro).
După achiziţia OTP Bank, a patra bancă achiziţionată în ultimul deceniu, Banca Transilvania a ajuns la o cotă de piaţă de 23%, ţinta fiind de a se duce la o cotă de piaţă de 30%, o dimensiune confortabilă în piaţa bancară.
Fundamental, pentru grupul BT, 2024 a fost un an bun, iar dincolo de rezultatele financiare am reuşit să ne consolidăm poziţia de lider în banking, să întărim structura grupului financiar, a menţionat Ciorcilă.
„Încercăm să susţinem toate sectoarele strategice ale României şi vedem rezultate foarte bune pe partea de companii mari, adică clienţi cu peste 50 de mil. de euro cifră de afaceri. Pentru acest an avem în vedere două direcţii strategice pe partea de companii, sindicalizările, unde banca a contribuit prin expertiză la un număr mare de tranzacţii, şi supply-chain finance, adică finanţarea lanţului de aprovizionare, pentru care oferim soluţii pe zona IMM-uri. Când finanţăm un client mare, susţinem întregul ecosistem din jurul lui, de la partenerii IMM, la angajaţi, şi astfel, în multe cazuri, începem să facem business sau să finanţăm întregul ecosistem“.
Ciorcilă menţionează că în 2024 BT a crescut pe segmentul de clienţi premium, unde banca a ajuns la 150.000, adică 4% din clienţii persoane fizice.
„Averea şi prosperitatea românilor au crescut în ultimii ani, de aceea nişa este mult mai consistentă, vorbim de oamenii care lucrează în companii mari, antreprenori, specialişti, medici sau arhitecţi, de exemplu, care au venituri peste medie“.
Bucureştiul este piaţa cu cel mai mare potenţial de creştere, iar BT are un focus special pe această zonă.
„Trebuie să continuăm trendul pentru a ne apropia cât mai mult de cota de piaţă similară şi de magnetismul pe care îl avem la nivel naţional“.
Resursele atrase de la clienţi sunt mai mari decât creditele acordate, ceea ce asigură băncii o poziţie de lichiditate bună, fără expunere pe alte resurse financiare.
„Surplusul de lichiditate îl direcţionăm spre investiţii sigure sau cât mai sigure posibil, cum sunt titlurile de stat ale României. Disponibilităţile pe care le avem în valută de la clienţi le putem plasa în obligaţiuni sau în alte instrumente ale companiilor din România sau ale băncilor din străinătate. Avem un surplus de lichiditate consistent, ceea ce ne oferă un spaţiu de manevră, precum şi flexibilitate când vedem oportunităţi“.
Achiziţia OTP Bank a fost un plasament bun pentru resursele şi lichiditatea Băncii Transilvania, a menţionat Ciorcilă. „Câştigul efectiv din această achiziţie a fost de 683 de mil. de lei, iar mişcarea ne-a adus circa 150.000 de clienţi, o creştere cu 9% a activelor şi cu 13-15% creşterea portofoliului de credite, dar şi o prezenţă mai mare în Bucureşti şi în centrul ţării. Avem o retenţie foarte bună a clienţilor OTP Bank, de peste 90%, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de retail“.
Într-o lume care se schimbă extrem de accelerat datorită revoluţiei tehnologice, digitale, cum fac băncile tradiţionale, clasice, faţă de schimbările din piaţă?
„Am făcut şi vom face investiţii semnificative în tehnologie, dar BT este o bancă universală, pentru toată lumea, fie că preferă bankingul prin telefon, fie că doresc să treacă pe la noi, cu o mare componentă digitală. Acest model hibrid se potriveşte cel mai bine, având în vedere numărul foarte mare de clienţi pe care îl avem, de aproape 5 milioane, şi care facilitează foarte mult incluziunea financiară. Diversificarea este de bun augur, pentru că ne creşte adresabilitatea, accesibilitatea, şi, pe de altă parte, reduce riscurile de piaţă“, menţionează Ciorcilă.
Dorim să avem cele mai bune aplicaţii, dar şi cea mai bună reţea de unităţi din România, a adăugat el.
„Este parte din planul nostru de integrare verticală a BT, pentru a avea control deplin asupra relaţiei cu clienţii, datorită faptului că avem aplicaţii, sedii multe, ATM-uri, soluţii pentru procesarea numerarului“.
Banca Transilvania a ajuns la o capitalizare bursieră de 26 mld. de lei, adică peste 5,2 mld. de euro. Faţă de acum cinci ani, valoarea băncii s-a dublat. Anul trecut, acţiunile băncii au crescut cu 30%, iar cu tot cu dividendele şi acţiunile gratuite, randamentul investiţiei a fost de aproape 40%. Anul acesta, acţiunile au crescut cu 4%.
Ciorcilă spune că 80% din Banca Transilvania aparţine capitalului românesc.
„Fondurile de pensii din România deţin cam 26% din Banca Transilvania, ceea ce înseamnă peste 8 milioane de români acţionari indirect. Peste 67.000 de acţionari, fonduri de investiţii de peste tot în lume, persoane fizice investesc în acţiunile băncii. Fonduri ale unor bănci de investiţii din întreaga lume ne contactează sau solicită permanent informaţii despre planuri şi evoluţia BT, văzând în Banca Transilvania o oportunitate de investiţie. Când am plasat obligaţiuni în piaţă, un număr semnificativ de fonduri internaţionale au plasat sume consistente. Prin noi categorii de acţionari interesaţi de obligaţiunile şi acţiunile băncii, prin rezultate pozitive, mărim acest cerc virtuos al creşterii, creştem capitalul pe care apoi îl folosim pentru a finanţa România, statul şi populaţia“.
Săptămâna trecută a avut loc adunarea generală a acţionarilor BT, care au decis ca 45% din profit să fie repartizat către acţionari, iar restul de 55% să meargă în rezerve şi în capitalizarea băncii.
„Prin natura bankingului şi având în vedere partea de reglementare strictă, avem nevoie de foarte mult capital pentru a finanţa creşterea economiei şi a populaţiei. Prin urmare, o mare parte din profitul nostru se capitalizează şi permite astfel creşterea sumelor finanţate şi creşterea businessului“.
În final, Ciorcilă, care este preşedintele Consiliului de Administraţie de peste 20 de ani şi cel mai important acţionar individual, spune că dacă României îi merge bine, şi Băncii Transilvania îi va merge bine.
