România ar putea să se confrunte în anul 2025 cu riscul unei deteriorări fiscale accentuate alimentate de creşterea randamentelor obligaţiunilor la nivel global, scenariu care ameninţă atât stabilitatea economică cât şi încrederea investitorilor, notează o analiză a iBanFirst. Deşi se estimează că România va înregistra o creştere economică de 2,5% în 2025, randamentele investiţiilor sunt mai scăzute decât în SUA, unde randamentele acţiunilor depăşesc 26%. Inflaţia persistentă din România, situată în jur de 4,5%, contrastează cu inflaţia stabilă din SUA. Aceşti factori vor duce probabil cursul leu/dolar la 5,00. Pentru perechea EUR/RON, analiştii anticipează stabilitate.
O veste bună ar fi că piaţa valutară pare, deocamdată, imună la riscurile politice şi fiscale.
„BNR va continua să intervină pentru a gestiona surplusul de lichiditate interbancară, adaptându-se condiţiilor financiare. Această strategie s-a dovedit eficientă în limitarea volatilităţii până acum”, spun analiştii de la iBanFirst.
Pentru perechea euro/dolar, se estimează un minim de 1,0350 la începutul lui 2025, cu o stabilizare între 1,05 şi 1,10 pentru restul anului. Se preconizează că dolarul se va menţine puternic anul viitor.
„Majorarea randamentelor obligaţiunilor la nivel global este cauzată de reducerea aşteptărilor pieţelor privind scăderi rapide ale dobânzilor din partea Fed, având în vedere rezilienţa pieţei muncii. Creşterea randamentelor influenţează condiţiile financiare globale, ducând la costuri de împrumut mai mari la nivel mondial”, spun analiştii de la iBanFirst. În acest context, randamente mai mari vor pune ţările cu poziţii fiscale fragile, precum România, sub o supraveghere mai strictă din partea investitorilor. Pe date, deficitul României este prognozat să atingă 7% din PIB în 2025 şi ar putea creşte ca urmare a majorării pensiilor cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025. Această măsură, combinată cu incertitudinea politică generată de alegeri, poate duce la o primă de risc mai mare pentru obligaţiunile româneşti şi la costuri de împrumut mai mari.
„În opinia noastră, principalul risc pentru România în 2025 nu este reprezentat de politica tarifară a lui Trump, recesiunea din Germania sau războiul din Ucraina, ci deteriorarea continuă a situaţiei fiscale pe fondul creşterii randamentelor obligaţiunilor globale. Retrogradarea ratingului de credit al României este inevitabilă dacă tendinţele actuale vor persista”, afirmă Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst.
În ceea ce priveşte perechile USD/RON şi EUR/USD, fluxurile de capital rămân un factor esenţial care influenţează cursurile de schimb. Din noiembrie 2024, intrările de capital pe pieţele financiare din SUA au crescut la 140 miliarde de dolari, în timp ce aproximativ 14 miliarde de dolari au ieşit de pe pieţele europene, inclusiv din România. Investitorii preferă piaţa de acţiuni din SUA datorită randamentelor mai mari şi riscurilor mai scăzute, ceea ce determină aprecierea dolarului.
