Bănci și Asigurări

Ieri la BNR s-a discutat când trece România la euro, dar nimeni nu dă o dată. Un mesaj dur de la guvernatorul Băncii Austriei: Vă mai trebuie o generaţie de 30 ani să ne ajungeţi

Ieri la BNR s-a discutat când trece România la euro,...

Autor: Claudia Medrega

26.10.2018, 00:08 5065

Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, a transmis ieri la BNR că cei 30 de ani scurşi de la Revoluţie nu sunt de-ajuns şi că mai trebuie o generaţie pentru convergenţa cu Occidentul. Întrebarea este dacă această convergenţă nu devine o fata morgana, dacă nici o dată certă pentru adoptarea euro nu avem.

Convergenţa condiţiilor de trai ale ţărilor din regiune către eco­no­miile din Europa de Vest a în­ce­tinit după criza financiară şi eco­no­mică din 2008, astfel că va fi ne­voie de mai mult de o generaţie pentru a re­duce decalajul, reiese din discursul lui Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Naţio­na­le a Aus­triei transmis pentru conferinţa „The Danube Triangle Convergence - Convergence towards euro enlargement“ organizată ieri la BNR.

Astfel, speranţele de armonizare a nive­lu­rilor veniturilor cu standardele occidentale într-o singură generaţie, cum se estima la înce­putul tranziţiei, nu mai sunt plauzibile.

„În timp ce convergenţa deplină a PIB/lo­cuitor până în 2030 părea un scenariu realist în anii de boom economic care au prece­dat cri­za din 2008, acest obiectiv s-a îndepărtat din ce în ce mai mult în viitor. Va fi nevoie de mai mult de o generaţie pentru a reduce deca­la­jul de venituri“, apreciază Ewald Nowotny, care este şi membru al consiliului guverna­to­rilor Băncii Centrale Europene.

Din mesajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu reiese că România nu este sceptică în pri­vinţa adoptării euro, dar este nevoie de realism.

România a parcurs un drum lung în pri­vin­ţa convergenţei economice înregistrând o creş­tere a PIB/locuitor până la 58,6% din media zo­nei euro în 2017, dar procesul este departe de a fi finalizat, atingerea unui anumit grad de con­vergenţă a venitului pe cap de locuitor înain­te de trecerea la euro fiind esenţială, deoarece o mare discrepanţă de convergenţă poate com­plica gestionarea ciclului de afaceri în absenţa unei politici monetare indepen­den­te, consideră guver­natorul BNR. El a mai arătat că îngri­jorarea bancherilor cen­trali în privinţa atingerii obiectivului de sta­bilitate a preţurilor nu este întotdeauna în con­cordanţă cu dezideratul unei creşteri eco­no­mice rapide. Acest lucru dă uneori impresia că ban­cherii cen­trali limitează ritmul de dezvoltare a economiilor naţionale

Înainte de a intra în zona euro, o ţară tre­bu­ie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung şi stabilitatea cursului de schimb. Însă, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară şi realizarea con­vergenţei reale, respectiv convergenţa stan­dardelor de viaţă sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.

România nu are o dată ţintă pentru adoptarea euro, la fel ca Cehia, Ungaria şi Polonia, iar după ce în ultimii ani devenise fruntaşă în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, în 2017 şi în prima parte a anului 2018 nu a mai reuşit să bifeze criteriul privind inflaţia sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung.

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro