Bănci și Asigurări

Impactul bugetar al impozitului „pe gospodărie“: Finanţele vor pierde în 2018 cel puţin 10 mld. lei. Angajatorul nu mai plăteşte impozitul de 16% pe salarii

Impactul bugetar al impozitului „pe gospodărie“:...

Autor: Iulian Anghel

20.04.2017, 00:08 11821

Impozitarea veniturilor („pe gospodărie“) cu 10% din 2018 va însemna un gol în vistieria statului de cel puţin 10 miliarde de lei anual (dacă nu va fi nimic în compensare şi fără a lua în calcul cheltuiala cu „consultanţii fiscali“), în condiţiile în care veniturile în România sunt preponderent salariale, iar în 2016, la un impozit de 16%, bugetul general consolidat a adunat din „impozitul pe salarii şi venit“ 27,7 miliarde de lei (1,7 mld. lei la un punct de impozit).

„Finanţele nu au cum să compenseze o astfel de cădere de venituri decât dacă merg pe trepte de impozitare. De fapt, PSD a avut mereu în minte trecerea la o im­po­zitare progresivă şi, foarte pro­babil, va încerca să o aplice în viitor“, comen­tează economistul Aurelian Dochia.

În aceeaşi vreme, Gabriel Biriş, consultant fiscal şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, în guvernul Cioloş, explică, citat de Mediafax: „Dacă ne uităm în legea bugetului pe 2017, ai 24 de miliarde de lei la buget din impozitul pe salariu care este reţinut de angajator, din 29 de miliarde de lei venituri totale din impozitul pe venit, cel pe dividende şi cel din activităţi independente etc. Iar, în 2018, se renunţă complet la acest lucru (la reţinerea la sursă a impozitului pe salarii şi venit - n. red.). Pentru că dacă angajatorul nu mai reţine şi persoana depune declaraţia în 2019 este un decalaj de un an de zile. Cum este finanţat acest decalaj şi cu ce costuri? Ce facem, îmbogăţim băncile sau creditorii externi?“

Veniturile bugetului general consolidat din impozitul de salarii şi venit au însemnat, în 2016, 27,7 miliarde de lei, adică 12,4% din veniturile totale ale statului. Potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, anul acesta, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se strângă la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

Veniturile din impozitul pe salarii şi venit (16% acum) înseamnă în buget aproape dublu faţă de veniturile din impozitarea profitului (15,4 mld. lei în 2016) şi mai bine de jumătate din încasările din TVA (51,6 mld. lei în 2016). În aceste condiţii, guvernul se pregăteşte să renunţe la o bună parte din aceste venituri, prin renunţarea la impozitul de 16% pe venitul tuturor şi trecerea, începând cu 2018, la impozitarea diferenţiată în care veniturile sub 2.000 de lei lunar (nu este clar dacă este vorba despre actualele venituri nete sau despre cele brute) nu mai sunt impozitate, iar pentru veniturile peste această sumă impozitul plătit statului va fi de 10%. În 2016 în România existau 4,66 milioane de asigurări de pensii (date furnizate de Casa de Pensii, care oferă una dintre cele mai apropiate de realitate statistici privind piaţa muncii), din care 2,38 de milioane aveau venituri sub 2.000 de lei brut şi 3 milioane sub 2.000 de lei net. Altfel spus, dacă lucrurile nu s-ar schimba, cel puţin jumătate dintre cei cu asigurări de pensii nu ar mai trebui să plătească, începând cu 2018, impozit pe venitul salarial sau asimilat salariilor. Presupunând că guvernul va forţa pe cale administrativă creşterea salariilor şi, de anul viitor, vor fi puţini cei cu venituri sub 2.000 de lei lunar, statul tot va pierde, major, din această sursă. O trecere de la 16% impozit pe venitul din salarii la unul de 10% ar însemna, la un calcul simplu, o pierdere în 2018 de 10 miliarde de lei dacă ne raportăm la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei dacă ne raportăm la prognoza de venituri din impozitul pe salarii de la nivelul lui 2017.

Puteţi accesa aici documentul de lucru care stă la baza analizei de specialitate din grupul de lucru

 

Cu ce va compensa Finanţele această pierdere?

Singura explicaţie oficială este cuprinsă în programul de guvernare şi sună aşa: „Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când după un an de zile, deşi Consiliul Fiscal prognoza o scădere a veniturilor din contribuţii in 2015, de peste 3,2 mld. lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei“.

Economiştii cred însă că singur acest lucru nu este de ajuns şi că, în perspectivă, ne putem aştepta la revenirea la impozitul progresiv, care este însă şi costisitor şi greu de administrat.

„Impozitul pe gospodărie va fi foarte diferit de la o gospodărie la alta. Depinde de cum vor defini gospodăria, dar, oricum, o familie formată din doi salariaţi va plăti mult mai mult decât una formată din doi adulţi şi doi copii sau cu părinţi în întreţinere – probabil că se va socoti venitul pe membru de familie. Nu ştiu însă dacă guvernanţii au făcut vreun calcul asupra impactului. Riscul generat de un astfel de sistem este foarte mare, inclusiv pentru veniturile bugetului, din cauza complexităţii lui. Un sistem de impozitare trebuie să fie simplu, să nu dea bătăi de cap. Impozitul pe venitul global din anii de dinaintea cotei unice presupunea ca fiecare familie să-şi regularizeze veniturile şi, deşi s-au cheltuit 50 de milioane de euro pentru punerea la punct a sistemului, acesta avea mari probleme. Iar promisiunea cu cei 35.000 de consultanţi fiscali este o fantezie, pentru că aceştia nu ar putea să proceseze datele tuturor gospodăriilor din România (7 mil. gospodării, potrivit recensământului din 2011 – n.red.). Mai am încă speranţa că-şi vor da seama de o astfel de aberaţie şi vor renunţa“, comentează Aurelian Dochia.

Potrivit lui Gabriel Biriş, dacă fiecare ar fi să-şi plătească impozitul pe venit iar el să nu mai fie reţinut la sursă, problema va deveni şi una socială: “În momentul de faţă avem circa 300.000 de firme care au angajaţi şi care plătesc cele 24 de miliarde de lei (impozitul pe salarii – n.red.). În momentul în care administrezi 300.000 de firme ANAF are nişte costuri. În momentul în care vom avea şapte milioane de gospodări care vor plăti impozitul, costurile vor creşte proporţional. Pe de altă parte apare şi o problemă socială. Din păcate foarte mulţi români trăiesc la limita subzistenţei nu vor pune bani deoparte şi vor cheltui toţi banii care le intră în buzunar. Anul viitor o să vină impozitul pe 12 luni. De unde vor plăti? Se duc la cămătari?“

Biriş mai arată că reducerile consecutive de taxe pot duce statul la faliment: “Bugetul nu poate fi ţinut cu atâtea tăieri de taxe şi creşteri salariale. Zece miliarde în plus la salarii, opt miliarde în plus la pensii şi minus zece miliarde la impozitul pe venit. Peste cele 24 care lipsesc de la buget astăzi. Iar deficitul nu este făcut pentru investiţii în România. Din păcate azi mâncăm banii copiilor noştri. Deficitul este făcut din pensii şi din costul excesiv al administrării“.

 

Ultima oră

Finanţele au trimis aseară redacţiilor proiectul „Codului economic”, care include Codul fiscal, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul fiscal. În document sunt explicaţi termenii fundamentali în aplicarea viitorului impozit „pe gospodărie”:

- 1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic şi financiar şi locuiesc/nu locuiesc efectiv la acelaşi număr cadastral.

- 2. patrimoniu - totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi, care aparţin uneia sau mai multor persoane fizice.

 

►Următoarele persoane datorează impozitul pe gospodărie şi sunt numite în continuare contribuabili:

a) persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei;

b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO