• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Bănci și Asigurări

În încheierea misiunii de salvare a euro, Mario Draghi le cere guvernelor europene să cheltuiască mai mult

În încheierea misiunii de salvare a euro, Mario Draghi le cere guvernelor europene să cheltuiască mai mult

Autor: Catalina Apostoiu

25.10.2019, 00:05 731

În pofida stimulentelor monetare fără precedent pe care le-a lansat, Draghi s-a descurcat mult mai slab decât predecesorii săi în ceea ce priveşte inflaţia, nereuşind s-o aducă la ţinta de aproape 2%.

Mario Draghi se retrage de la şefia Băncii Centrale Europene după opt ani în care a dus o bătălie dură pentru a evita fragmentarea zonei euro şi împotriva ameninţării deflaţiei, scrie Bloomberg.

Ieri a fost ultima şedinţă de politică monetară a BCE sub ghidajul italianului. Instituţia a menţinut dobânzile, aflate la minime record - 0% pentru dobânda de politică monetară şi -0,5% pentru dobânda pentru depozite - şi a anunţat repornirea programului de achiziţii de active pe 1 noiembrie. Banca va cumpăra obligaţiuni de 20 de miliarde de euro în fiecare lună. Draghi, devenit astfel primul preşedinte al BCE care pleacă fără să fi ridicat vreodată dobânzile, le-a cerut, în conferinţa de presă de după ultima sa şedinţă de politică monetară, guvernelor cu suficient spaţiu fiscal să acţioneze pentru stimularea creşterii. Însă, a precizat el, cele care nu au acest spaţiu „ar trebui să creeze condiţii pentru ca „stabilizatorii automaţi“ să funcţioneze.

În ciuda reuşitelor BCE sub conducerea lui Draghi, persistă semne de întrebare cu privire la actuala fragilitate a economiei regiunii. Draghi se va retrage pe 31 octombrie cu cel mai important mandat de asigurare a stabilităţii preţurilor neîndeplint, lăsând de asemenea în urmă un consiliu guvernator divizat cu privire la strategia sa.

După ultimul pachet de stimulente lansat în septembrie, economiştii nu se aşteaptă la o majorare de dobânzi până către sfârşitul anului 2022, actuala poziţie expansionistă urmând să fie menţinută şi în mare parte a mandatului noului preşedinte al BCE, Christine Lagarde.

În pofida stimulentelor monetare fără precedent pe care le-a lansat, Draghi s-a descurcat mult mai slab decât predecesorii săi în ceea ce priveşte inflaţia, nereuşind s-o aducă la ţinta de aproape 2%. Rata a atins 0,8% în septembrie, cel mai scăzut nivel din aproape trei ani.

Oficialii s-au angajat să menţină dobânzile la niveluri ultra-scăzute şi să-şi continue achiziţiile de active până când creşterea preţurilor va ajunge ferm în linie cu ţinta, lucru care, se aşteaptă aceştia, nu se va întâmpla până după 2021. Investitorii încearcă să determine dacă vor fi necesare noi reduceri de dobânzi şi cât mai poate continua politica de relaxare cantitativă fără ca BCE să ajungă la limitele auto-impuse privitoare la volumul achiziţiilor de titluri de datorie.

Economistul-şef al BCE Philip Lane declara săptămâna trecută că blocul monetar are în faţă o perioadă mult mai mare de încetinire decât se estimase anterior în contextual tensiunilor comerciale existente la nivel mondial. Oficialii zonei euro se aşteaptă la o revizuire în jos a proiecţiilor economice în decembrie.

Acest lucru nu va fi însă probabil suficient pentru a determina noi măsuri. Decizia de luna trecută a tăiat apetitul pentru noi stimulente în viitorul apropiat.

Disputa privitoare la decizia din septembrie a fost una extraordinară. O treime din membrii Consiliului Guvernator s-au opus reluării QE, iar unii dintre aceştia şi-au exprimat nemulţumirea în mod public, determinând preşedintele să avertizeze că astfel de divergenţe riscă să submineze credibilitatea BCE.

Pentru prima dată, scepticismul privitor la menţinerea la nesfârşit a politicii relaxate a trecut dincolo de nucleul regiunii. Ignazio Visco din Italia, de obicei un susţinător puternic al politicii, a semnalat că ar ezita în a susţine o nouă reducere a dobânzilor sub zero.

Cu politica monetară aproape de limite, Draghi şi-a intensificat apelurile la guverne să-şi crească cheltuielile, arătând recent că ţări ca SUA, unde susţinerea fiscală a jucat un rol mai mare după criza financiară, au revenit mai rapid la stabilitatea preţurilor.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0162
Ieri: 4.9469
Azi: 4.7247
Diferență: -0,4803
Ieri: 4.7475
Azi: 5.8810
Diferență: 1,2708
Ieri: 5.8072
Azi: 4.7380
Diferență: 0,2836
Ieri: 4.7246