Ministerul Finanţelor se pregăteşte să majoreze cheltuielile de personal pentru reîntregirea salariilor bugetarilor printr-o derogare de la legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi, concomitent, vrea să taie din fondurile alocate pentru infrastructură la prima rectificare bugetară din acest an, fiind constrâns de încadrarea în ţinta de deficit de 2,2% din PIB.
O altă alternativă ar fi fost continuarea reformei în sectorul bugetar şi realizarea majorărilor salariale concomitent cu reducerile de personal unde activitatea ar putea fi eficientizată prin informatizare, după cum spun unii analişti. Însă, disponibilizările nu sunt agreate de politicieni în anii electorali.
"Cred că dacă se doreşte majorarea salariilor, aceasta ar trebui să se realizeze prin încadrarea în bugetul iniţial alocat cheltuielilor de personal, mai ales că ţinta de deficit bugetar asumată de guvern este extrem de ambiţioasă, având în vedere performanţa economiei, care va avansa cu mai puţin de 1% an/an. Având în vedere că încă nu s-a efectuat o reformă radicală în sectorul bugetar, ar fi de dorit ca aceste majorări salariale să se realizeze concomitent cu reduceri de personal acolo unde există excedent de personal şi activitatea ar putea fi eficientizată prin informatizare", afirmă Melania Hăncilă. economistul-şef al Volksbank.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, a explicat că majorarea cheltuielilor de personal pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii reprezintă o realocare de bani în economie dinspre o activitate cu externalităţi pozitive (îmbunătăţirea infrastructurii, creşterea angajării şi salariilor în sectorul construcţiilor, creşterea vânzărilor de materiale de construcţii) către consum privat alimentat, în principal, din import.
"Deoarece aceste cheltuieli cu salariile sunt recurente, ele nu vor disparea în 2013, când ţinta de deficit bugetar este şi mai abiţioasă (sub 2% din PIB). Ca urmare, anul viitor vor trebui taiate şi mai mult alte categorii de cheltuieli. Cele mai afectate ar putea fi, din nou, cheltuielile de investiţii publice şi cofinanţarea proiectelor europene, iar efectele negative asupra creşterii economice s-ar putea amplifica, în acest caz" a explicat Bucşa.
El consideră că nerespectarea legii responsabilităţii fiscale nu este un semnal bun pentru predictiblitatea politicii fiscale în România.
Nu ar fi prima dată când autorităţile realizează o rectificare bugetară prin derogarede la prevederile legale, precedentul fiind creat în 2011. Nici ajustarea cheltuielilor de investiţii nu este o noutate. Ţintele de deficit bugetar agreate cu FMI au fost îndeplinite în ultimii ani, uneori prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.
Majorarea cheltuielilor de personal se face prin derogare de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care interzice astfel de operaţiuni cu mai puţin de 180 zile înainte de expirarea mandatului Guvernului.
"Nu consider oportune derogările de la legi, deoarece asemenea excepţii dăunează imaginii României şi creează impresia că totul este posibil şi, de fapt, pune în pericol credibilitatea legii responsabilităţii fiscale", a spus Hăncilă.
În ultimii doi ani Finanţele au reuşit să reducă deficitul bugetar în principal în urma aplicării unor măsuri dure de austeritate, cum a fost şi tăierea salariilor bugetarilor cu 25% în vara anului 2010.
Acum, Guvernul vrea să reîntregească salariile bugetarilor şi să majoreze cheltuielile de personal cu 648 mil. lei, conform proiectului de rectificare bugetară. Salariile bugetarilor au fost majorate cu 8% la 1 iunie şi urmează o nouă creştere de 7,4% începând cu 1 decembrie, iar impactul asupra cheltuielilor bugetare este estimat pentru anul 2012 la 1,52 mld. lei (0,3% din PIB).
Teoretic, resursele suplimentare ar putea să meargă în consum, însă există şi alternativa direcţionării banilor spre creditele restante şi economisire.
Stimularea consumului este una dintre soluţiile vehiculate frecvent pentru susţinerea creşterii economice. Însă, pe structura actuală a economiei româneşti, creşterea consumului duce inevitabil la importuri mai mari şi deteriorarea deficitului de cont curent, după cum au arătat în repetate rânduri oficialii BNR. Iar investiţiile străine directe şi fondurile europene sunt în cădere liberă.
Guvernul susţine că, deşi cheltuielile de personal au fost majorate ca urmare a măsurii de creştere a salariilor din sectorul bugetar, acestea continuă trendul descendent, fiind estimate la 6,7% din PIB şi respectând astfel ţinta de 7,2% din PIB stabilită prin lege.
Menţinerea economiei în teritoriul pozitiv în 2012 este una dintre cele mai mari provocări în condiţiile încetinirii aşteptate a principalelor motoare din 2011 - industria şi agricultura, astfel că s-ar impune măsuri de încurajare a creşterii PIB, în principal investiţii publice cu valoare adăugată mare.
Guvernul vrea să reducă la rectificare cu 100 mil. lei fondurile destinate finanţării Programului de dezvoltare a infrastructurii şi bazelor sportive.
România are nevoie de infrastructură, iar o soluţie ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi alocarea unor sume de la buget în această direcţie, care să fie cheltuite eficient.
România a avut în perioada 2000-2011 printre cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.
"După o majorare importantă în intervalul ianuarie - mai, investiţiile publice în infrastructură vor încetini cel mai probabil în a doua jumătate a anului. În acest context, devine tot mai necesară creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură şi urgentarea lansării unor proiecte în parteneriat public privat", a comentat Eugen Sinca, analist al BCR.
În opinia lui, consumul gospodăriilor populaţiei ar urma să joace un rol esenţial în creşterea economică din 2012. "Ritmul anual de creştere a salariilor reale din întreaga economie (sector public şi privat) a accelerat în luna iunie la un maxim al ultimilor doi ani şi jumătate, pe fondul unei inflaţii extrem de scăzute. O uşoară apreciere a leului va diminua din presiunea asupra bugetelor famillior, chiar şi în condiţiile în care inflaţia va creşte uşor", a consideră Sinca.
