• Leu / EUR4.9480
  • Leu / GBP5.6665
  • Leu / USD5.0712
Bănci și Asigurări

În pofida încetinirii economice, guvernul majorează cheltuielile de personal şi taie cheltuielile de investiţii

În pofida încetinirii economice, guvernul majorează cheltuielile de personal şi taie cheltuielile de investiţii

Autor: Claudia Medrega

10.08.2012, 00:03 1262

Ministerul Finanţelor se pre­gă­teşte să majoreze chel­tu­ielile de per­so­nal pentru reîntregirea salariilor bu­getarilor printr-o derogare de la legea responsabi­lităţii fiscal-bugetare şi, concomitent, vrea să taie din fondurile alocate pentru infrastructură la prima rectificare bugetară din acest an, fiind constrâns de încadrarea în ţinta de deficit de 2,2% din PIB.

O altă alternativă ar fi fost continuarea refor­mei în sectorul bugetar şi realizarea majoră­rilor sa­la­riale concomitent cu reducerile de personal un­de activitatea ar putea fi eficientizată prin infor­ma­ti­zare, după cum spun unii analişti. Însă, dispo­ni­bi­li­ză­rile nu sunt agreate de politicieni în anii electorali.
"Cred că dacă se doreşte majorarea salariilor, aceasta ar trebui să se realizeze prin încadrarea în bugetul iniţial alocat cheltuielilor de personal, mai ales că ţinta de deficit bugetar asumată de guvern este extrem de ambiţioasă, având în vedere perfor­manţa economiei, care va avansa cu mai puţin de 1% an/an. Având în vedere că încă nu s-a efectuat o reformă radicală în sectorul bugetar, ar fi de dorit ca aceste majorări salariale să se realizeze conco­mi­tent cu reduceri de personal acolo unde există exce­dent de personal şi activitatea ar putea fi eficientizată prin informatizare", afirmă Melania Hăncilă. eco­nomis­tul-şef al Volksbank.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, a explicat că majorarea cheltuielilor de personal pe seama reducerii cheltuielilor de investiţii reprezintă o realocare de bani în economie dinspre o activitate cu externalităţi pozitive (îmbunătăţirea infrastructurii, creşterea angajării şi salariilor în sectorul construcţiilor, creşterea vânzărilor de materiale de construcţii) către consum privat alimentat, în principal, din import.

"Deoarece aceste cheltuieli cu salariile sunt recurente, ele nu vor disparea în 2013, când ţinta de deficit bugetar este şi mai abiţioasă (sub 2% din PIB). Ca urmare, anul viitor vor trebui taiate şi mai mult alte categorii de cheltuieli. Cele mai afectate ar putea fi, din nou, cheltuielile de investiţii publice şi cofinanţarea proiectelor europene, iar efectele negative asupra creşterii economice s-ar putea amplifica, în acest caz" a explicat Bucşa.

El consideră că nerespectarea legii responsabilităţii fiscale nu este un semnal bun pentru predictiblitatea politicii fiscale în România.

Nu ar fi prima da­tă când autorităţile realizează o rectificare bugetară prin dero­garede la prevederile legale, precedentul fiind creat în 2011. Nici ajustarea cheltuielilor de inves­tiţii nu este o noutate. Ţintele de deficit bugetar agre­ate cu FMI au fost îndeplinite în ultimii ani, uneori prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Iar arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată.

Majorarea cheltuielilor de personal se face prin derogare de la Legea responsabilităţii fiscal-bu­ge­tare, care interzice astfel de operaţiuni cu mai puţin de 180 zile înainte de expirarea man­datului Guvernului.
"Nu consider oportune derogările de la legi, deoarece asemenea excepţii dăunează ima­­­ginii României şi creează impresia că totul este posibil şi, de fapt, pune în pericol credibili­ta­­­tea legii responsabilităţii fiscale", a spus Hăncilă.
În ultimii doi ani Finanţele au reuşit să re­ducă deficitul bugetar în principal în urma apli­că­rii unor măsuri dure de austeritate, cum a fost şi tăierea salariilor bugetarilor cu 25% în vara anului 2010.
Acum, Guvernul vrea să reîntregească salariile bugetarilor şi să majoreze cheltuielile de personal cu 648 mil. lei, conform proiectului de rectificare bu­getară. Salariile bugetarilor au fost majorate cu 8% la 1 iunie şi urmează o nouă creştere de 7,4% înce­pând cu 1 decembrie, iar impactul asupra chel­tuielilor bugetare este estimat pentru anul 2012 la 1,52 mld. lei (0,3% din PIB).
Teoretic, resursele suplimentare ar putea să meargă în consum, însă există şi alternativa direc­ţio­nării banilor spre creditele restante şi economisire.
Stimularea consumului este una dintre soluţiile ve­hiculate frecvent pentru susţinerea creşterii eco­nomice. Însă, pe structura actuală a economiei româ­neşti, creşterea consumului duce inevitabil la impor­turi mai mari şi deteriorarea deficitului de cont curent, după cum au arătat în repetate rânduri ofi­cialii BNR. Iar investiţiile străine directe şi fon­durile europene sunt în cădere liberă.
Guvernul susţine că, deşi cheltuielile de perso­nal au fost majorate ca urmare a măsurii de creş­tere a salariilor din sectorul bugetar, acestea con­ti­nuă trendul descendent, fiind estimate la 6,7% din PIB şi respectând astfel ţinta de 7,2% din PIB stabilită prin lege.
Menţinerea economiei în teritoriul pozitiv în 2012 este una dintre cele mai mari provocări în con­diţiile încetinirii aşteptate a principalelor motoare din 2011 - industria şi agricultura, astfel că s-ar im­pu­ne măsuri de încurajare a creşterii PIB, în prin­cipal investiţii publice cu valoare adăugată mare.
Guvernul vrea să reducă la rectificare cu 100 mil. lei fondurile destinate finanţării Programului de dezvoltare a infrastructurii şi bazelor sportive.
România are nevoie de infrastructură, iar o so­lu­ţie ar fi creşterea absorbţiei fondurilor euro­pe­ne, precum şi alocarea unor sume de la bu­get în această direcţie, care să fie cheltuite eficient.
România a avut în perioada 2000-2011 printre cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.
"După o majorare importantă în intervalul ianuarie - mai, investiţiile publice în infrastructură vor încetini cel mai probabil în a doua jumătate a anului. În acest context, devine tot mai necesară creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură şi urgentarea lansării unor proiecte în parteneriat public privat", a comentat Eugen Sinca, analist al BCR.
În opinia lui, consumul gospodăriilor populaţiei ar urma să joace un rol esenţial în creşterea economică din 2012. "Ritmul anual de creştere a salariilor reale din întreaga economie (sector public şi privat) a accelerat în luna iunie la un maxim al ultimilor doi ani şi jumătate, pe fondul unei inflaţii extrem de scăzute. O uşoară apreciere a leului va diminua din presiunea asupra bugetelor famillior, chiar şi în condiţiile în care inflaţia va creşte uşor", a consideră Sinca.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9480
Diferență: -0,0202
Ieri: 4.9490
Azi: 5.0712
Diferență: 0,4815
Ieri: 5.0469
Azi: 5.6665
Diferență: 0,5287
Ieri: 5.6367
Azi: 5.1139
Diferență: -0,9932
Ieri: 5.1652