Numerarul a fost pe o tendinţă preponderent ascendentă în ultimii 15 ani atât în România, cât şi în zona euro. În România, numerarul în circulaţie s-a majorat de aproape patru ori în ultimii 15 ani, până la 23 mld. euro, iar în zona euro s-a dublat, până la 1,6 trilioane euro.
Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.
BNR susţine că, la nivelul populaţiei şi al firmelor, accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activităţile economice, atât ca modalitate de stingere a obligaţiilor dintre părţi, cât şi ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în zonele rurale şi în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată, acolo unde gradul de incluziune financiară este mai redus. De asemenea, accesul la numerar asigură un grad mai ridicat de libertate şi autonomie.
Şi la nivelul zonei euro, mai dezvoltată din punct de vedere economic, şi nu numai, plata cu numerarul a rămas metoda predominantă de plată atât la punctele de vânzare (59% din numărul total al plăţilor) precum şi pentru plăţile, între persoane, potrivit Băncii Centrale Europene (BCE).
Majoritatea consumatorilor din zona euro consideră că posibilitatea de a plăti cu numerar este importantă sau foarte importantă, conform BCE.
