În vremuri tensionate, gradul mare de expunere faţă de finanţarea externă devine o vulnerabilitate. Se poate imagina un obiectiv de suveranitate financiară pentru România? În ce condiţii şi în cât timp?

♦ Aurelian Dochia, analist economic: Nu există suficiente resurse pe piaţa internă pentru a acoperi nevoile finanţelor publice. Numai în 2024 trezoreria se împrumută peste 200 mld. lei pentru finanţarea deficitului bugetului public. O aşa-numită „suveranitate financiară“ a României ar putea fi eventual obţinută după cel puţin un deceniu, când toată datoria externă ar fi lichidată, şi ar fi similară ca eforturi şi sacrificii cu ultimul deceniu al lui Ceauşescu, care a pus în practică o ambiţie asemănătoare ♦ În România, depozitele bancare au depăşit cu mult creditele, asigurând o „suveranitate“ bancară. În timp ce depozitele bancare private (retail şi corporate) reprezintă 120 mld. euro, volumul creditelor private este de 80 mld. euro, astfel că surplusul depozitelor faţă de credite este de 40 mld. euro. Însă o mare parte din această sumă este plasată de bănci în titluri de stat.

Gradul mare de expunere a României faţă de finanţarea externă devine o vulnera­bilitate în vremuri tensionate, având în vedere atât contextul internaţional, creşterea tensiunilor geopolitice, existenţa unor zone de conflict armat, cât şi intensificarea protecţionismului şi a naţio­nalismului economic.

Îngrijorarea s-a accentuat în România în ultima perioadă după anunţarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar şi după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare. Iar termeni ca „suveranism“ şi „naţionalism“, pe toate palierele societăţii, inclusiv în sfera financiară şi economică, sunt tot mai vehiculate şi pe piaţa locală.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a adus cea mai mare surpriză din istoria recentă, prin care un candidat independent, cu declaraţii anterioare controversate anti-UE, anti-NATO şi cu simpatii legionare, a ajuns în vârful preferinţelor alegătorilor români. Iar alegerile parlamentare au adus partidelor suveraniste o pondere mai mare pe scena politică autohtonă.

Având în vedere şi gradul mare de expunere a României faţă de finanţarea externă şi actualul context intern şi extern apar tot mai multe semne de întrebare legate inclusiv despre cât de plauzibil ar fi un scenariu de suveranitate bancară/financiară/economică a României.