• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Bănci și Asigurări

Începe celebrul summit de la Jackson Hole, SUA: pieţele aşteaptă de la băncile centrale semnalul că vor îngropa lumea în bani ieftini şi dobânzi negative

Începe celebrul summit de la Jackson Hole, SUA: pieţele aşteaptă de la băncile centrale semnalul că vor îngropa lumea în bani ieftini şi dobânzi negative

Pentru că politicile monetare ultralaxe nu reuşesc să însănătoşească economiile, un grup de prestigioşi foşti oficiali ai băncilor centrale propune ca guvernele statelor dezvoltate să aibă pregătite până la următoarea criză planuri bine puse la punct de cheltuieli bugetare finanţate cu datorie cumpărată de băncile centrale - o idee radicală.

Autor: Bogdan Cojocaru

21 aug 2019 1844

♦ Întâlnirea de anul acesta a şefilor băncilor centrale de la Jackson Hole, SUA, are un context mai tensionat decât în anii trecuţi ♦ Cresc temerile de recesiune în America şi zona euro, economia Chinei încetineşte, preşedintele american Donald Trump ameninţă concurenţii, dar şi partenerii comerciali ai ţării sale cu războaie tarifare, iar inflaţia, Sfântul Graal al băncilor centrale, refuză să accelereze ♦ Un pericol nou, care nu poate fi ignorat nici chiar în lumea occidentală: guvernele au devenit adversari ai băncilor centrale.

Băncile centrale trebuie să navigheze printre aceste provocări, iar strategii noi şi eficiente sunt tot mai greu de găsit. Ce spun şi ce stabilesc cei mai puternici bancheri ai lumii la Jackson Hole este important pentru că ei dau tonul unor tendinţe care au efecte asupra tuturor, de la omul de rând la cei mai bogaţi oameni de afaceri.

Soluţiile găsite de ei până acum împing economii mari şi mici tot mai adânc în teritoriul dobânzilor negative, care încurajează consumul şi cheltuiala în detrimentul economisirii prin ieftinirea creditului şi descurajarea depozitelor, şi fac viaţa grea fondurilor de pensii. Concentrarea pe consum pentru stimu­la­rea economiilor vine la pachet cu o idee care prinde tot mai clar contur în unele state: descurajarea pensionării.

Astăzi se dă startul conferinţei de anul acesta de la Jackson Hole, Wyoming, cu tema „provocări pentru politica monetară“, iar vedeta va fi preşe­din­tele Rezervei Federale americane Jerome Powell. El va vorbi vineri, făcând astfel primele comentarii pu­blice după ce banca centrală a SUA a redus do­bân­zile pentru prima dată în ultimul de­ce­niu.

Trump este adeptul dobânzilor mici şi face pre­siuni asupra Fed în acest sens, dar cea mai recentă re­du­cere, din 31 iulie, l-a înfuriat pentru că nu a fost sufi­cient de mare.

De la decizia de luna trecută s-au în­tâmplat multe, iar investitorii se aşteaptă la acţiuni mai hotărâte de la banca centrală a SUA. Unii ana­lişti se tem că dacă Powell nu va alimenta aşteptările că vor urma noi reduceri de dobânzi, pe pieţele fi­nan­cia­re se va produce „un carnagiu“, notează finance.yahoo.com. Între timp, la începutul acestei luni, Trump a ame­ninţat China cu o nouă rundă de tarife, a pus pe jar companiile care produc maşini în Europa spunând că poate obţine de la europeni tot ce vrea doar supra­taxând autovehiculele importate şi a adus în discuţie cumpărarea Groenlandei, un teritoriu care aparţine Danemarcei, stat membru al UE.

Pe piaţa datoriilor, săptămâna trecută o parte vitală a curbei randamentelor americane s-a inversat, yieldurile titlurilor de trezorerie cu scadenţa la doi ani ajungând deasupra randamentelor obligaţiunilor de zece ani, un indicator de recesiune pentru o perioadă de 8-24 de luni.

Capital Economics a avertizat că mesajele de la Jackson Hole pot „declanşa un carnagiu“ pe piaţa acţiunilor şi obligaţiunilor dacă nu semnalizează noile reduceri de dobânzi pe care investitorii le aşteaptă având în vedere ce s-a întâmplat în ultimul timp. Fed poate spera că cel puţin va evita o greşeală de comunicare.

„Sunt tot felul de pericole afară“, a spus fostul ecomomist-şef al Fondului Monetar Internaţional Maury Obstfeld, notează Bloomberg. Pieţele se aşteaptă ca Fed să mai efectueze 2-3 reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară până la sfârşitul anului, una poate chiar luna viitoare, ceea ce ar reprezenta mai multă relaxare monetară decât a lăsat banca centrală să se înţeleagă că va fi.

Pentru Bruce Kasman, economist-şef la JPMor­gan Chase, reducerea dobânzii Fed cu o jumă­tate de punct procentual în septembrie este o posibilitate, dar nu şi o necesitate. El vede la 40-45% probabilitatea ca eco­nomia americană să intre în recesiune în urmă­toarele 12 luni.

„Nu avem pentru ce să ne temem că vine recesiunea în afară de teama de recesiune“, spune Brian Moynihan, CEO al Bank of America.

Fed este într-o poziţie în care pierde orice ar face, crede Mohamed El-Erian, consilier ecomomic la Allianz. Dacă taie dobânzile când economia americană o duce bine, banca centrală va fi acuzată că cedează presiunilor lui Trump şi ale Wall Street-ului. Dacă nu face nimic, instituţia riscă să declanşeze turbulenţe pe pieţele financiare care pot afecta eco­nomia. Iar Trump îşi continuă asaltul asupra glo­ba­lizării şi ordinii comerciale, efectele negative simţindu-se în toată lumea, chiar şi în SUA.

„Aş spune că acesta este probabil cel mai interesant mediu pentru băncile centrale de la marea criză încoace“, spune Raghuram Rajan, fost guvernator al Băncii Indiei.

Investitorii pun tot mai mult sub semnul îndoielii capacitatea băncilor centrale de a-şi stimula economiile după decenii de creştere sub medie de ale cărei roade n-a beneficiat toată lumea, explică El-Erian.

Şi şefii băncilor centrale devin tot mai nesiguri de instrumentele pe care le au la dispoziţie, dar s-ar putea să fie nevoiţi să le folosească curând, notează Financial Times.

În iunie, Powell a spus că dobânda de politică monetară a Fed, pe atunci de 2,5%, este deja aproape de zero şi de aceea o schimbare n-ar face nicio diferenţă în următoarea recesiune. Fed nu este singura în această situaţie. De la criza financiară, băncile centrale din celelalte economii dezvoltate ale lumii au tăiat dobânzile pe termen scurt, multe ducându-le sub zero. De asemenea, instituţiile au cumpărat obligaţiuni în efortul de a trage în jos şi dobânzile pe termen lung, o strategie considerată cândva o erezie. Însă după un deceniu de relaxare monetară şi programe de quantitative easing, chiar dacă multe economii sunt în cea mai lungă perioadă de creştere din istoria modernă, băncile centrale tot nu reuşesc să-şi atingă ţintele de inflaţie şi orbecăie în teritoriul dobânzilor ultramici sau negative. Rezultatul este că economiştii au ieşit la vânătoare de măsuri alternative. Un grup de foşti oficiali de top ai băncilor centrale propune ca guvernele economiilor dezvoltate să aibă pregătite până la următoarea criză planuri bine puse la punct de cheltuieli bugetare finanţate cu datorie cumpărată de băncile centrale - o idee radicală.

 
 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067