Bănci și Asigurări

Încrederea analiştilor financiari în economie a scăzut şi o încetinire a creşterii se conturează tot mai clar

Încrederea analiştilor financiari în economie a...

Autor: Răzvan Botea

30.11.2018, 00:05 189

Indicatorul de încredere macroeconmică al CFA România a scăzut în luna octombrie 2018 faţă de luna anterioară cu 2,1 puncte, pe fondul condiţiilor externe, economia europeană înce­tinind. Indicatorul este în acest moment la 48,4.

„Se vede că economia încetineşte, nu numai în România, ci şi în Uniunea Europeană, iar în Elveţia şi Finlanda cifrele de PIB trimestru la trimestru au reieşit negative. Asta întăreşte afirmaţia că sunt şanse ca anul anul viitor să vedem o încetinire a creşterii“, a spus Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România.

Cu toate acestea, componenta de condiţii curente a indicatorului a crescut sensibil cu 0,3 puncte faţă de luna anterioară, până la valoarea de 62,5 puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,50%. „Creşterea indicatorului de condiţii curente a coincis cu creşterea economică, care a fost peste aşteptări, iar pentru inflaţie anticipările sunt de peste  4% pe următoarele 12 luni. Sondajul a venit după o cifră mare, dar este foarte important“, a mai spus Codîrlaşu.

Componenta de anticipaţii a condus la deteriorarea încrederii analiştilor financiari, aceasta scăzând cu 3,3 puncte faţă de luna anterioară, până la valoarea de 41,3 puncte.

„Bursele americane cad puternic, iar părerea mea este că ciclul economiei americane a ajuns la final, lucru care va afecta toate pieţele emergente, inclusiv pe noi. S-a trecut la un alt regim de volatilitate, dacă ne uităm la indicatorul de volatilitate VIX.“ Previzunea analiştilor financiari pentru cursul de schimb euro-leu este că e de aşteptat o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la o valoare de 4,7526 lei pentru un euro, peste 80% din participanţii la sondaj anticipând deprecierea.

„S-a văzut şi trendul euro-leu, este de depreciere. Diferenţa de inflaţie între România şi zona euro este mai mult decât dublă şi la un moment dat asta se vede în cursul de schimb şi, opinia mea, creşterea cheltuielilor sociale duce la creşterea costului de producţie şi la deprecierea leului. Această creştere de cheltuieli publice în salarii va conduce la depreciere.”

Ţinta de deficit bugetar poate fi atinsă anul acesta, însă va fi o mare provocare pentru anii viitori, în contextul în care urmează ani electorali, investiţiile publice au fost „sacrificate” şi un şoc extern ar lăsa un spaţiu de manevră redus economiei româneşti.

„Văd ca Guvernul a făcut ceva mutari, practic s-au sacrificat investiţiile şi învăţământul pentru cheltuieli sociale, numai pentru încadrarea în deficit. Cred totuşi că există şanse să nu ne încadrăm, dar va fi o mare provocare pentru anul viitor şi anii care urmează vor fi ani electorali şi tentaţia pentru cheltuieli sociale va fi mare. Poate ne încadrăm anul acesta, dar în anii viitori va fi adevărata provocare.”

Creşterile salariale de la 1 ianarie 2019 lasă de asemenea un spaţiu de manevră limitat: „Nu văd de unde vor fi resurse pentru a creşte suplimentar salariile, mai ales in sectorul public, unde media salariala este deja cu 2.000 de lei peste media din privat.  Nu văd spaţiul de a mai creşte.”

Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza unor întrebări cu privire la: condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţii (pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie).

Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu, atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 75%, respectiv peste 66% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţa de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,85%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţa de 5 ani este de 4,91%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflaţiei, pentru scadenţele pe termen scurt sunt anticipate dobânzi real negative.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO