Inflaţia din zona euro se retrage strategic, cu BCE în contraofensivă

Inflaţia din zona euro a în­ce­tinit mai puternic decât s-a anti­cipat, atingând în luna mai cel mai scăzut nivel de după invazia rusă din Ucraina.

Însă cum inflaţia de bază, care exclude preţurile în general volatile ale energiei şi alimentelor, se retrage mai lent, preşedinta BCE, Christine Lagarde a promis că va continua contraatacurile cu majorări de dobânzi.

BCE a pornit ofensiva creşterilor de dobânzi în iulie anul trecut, efectele asupra inflaţiei urmând să se simtă abia peste un an. Anul aproape că a trecut, iar inflaţia a scăzut de la 9,2% în decembrie la 6,1% în mai, arată datele Eurostat.

Este o încetinire semnificativă, dar ţinta BCE este de 2%. Când îşi calibrează politica monetară, inclusiv dobânzile, băncile centrale se uită mai mult la inflaţia de bază. Aceasta s-a retras şi ea, de la 5,6% în aprilie la 5,3%.

În decembrie era de 5,2%, ceea ce arată rezistenţă, iar acest lucru a fost luat în considerare de Lagarde când a declarat, chiar ieri, că inflaţia din zona euro este încă prea puter­nică şi că politica monetară trebuie înăsprită în continuare.

Teama ei este că dacă BCE lasă garda jos, scumpirile vor continua mult timp de-acum încolo. De aceea, a declarat ea, „am majorat dobânzile în cel mai rapid ritm din istorie şi am făcut clar că încă mai avem teritoriu de recucerit pentru a aduce dobân­zile la niveluri suficient de res­trictive“.

Cu alte cuvinte, după cum au în­ţeles unii analişti, banca centrală a zonei euro va continua să majoreze dobânzile, cel puţin în iunie. Alţii se aşteptau ca datele încurajatoare des­pre inflaţie să reprezinte un semnal pentru BCE că poate întrerupe ciclul creşterilor de dobânzi. Lagarde însă vede în încetinirea scumpirilor un semnal că intervenţiile BCE func­ţio­nează.

„Dar încă nu putem spune că suntem satisfăcuţi de perspectiva inflaţiei. Va veni o perioadă în care salariile vor creşte pentru a ţine pasul cu inflaţia şi acest lucru nu trebuie să cauzeze o inflaţie nedorită de dura­tă“, a explicat Lagarde.

Dacă BCE este interesată mai mult de inflaţia de bază, pentru con­sumator contează ce se întâmplă cu energia şi cu preţurile alimentelor. Inflaţia la energie a fost negativă, ceea ce nu este de mirare având în vedere că cotaţiile gazelor naturale au fost şi ele, în ultimele săptămâni, ocazional negative.

Preţurile energiei se apropie de nivelurile de dinainte de 2021, după cum au observat analiştii de la ING.

Pe de altă parte, mâncarea, băutura şi tutunul au continuat să se scumpească apreciabil, cu 12,5% în ritm anualizat.