♦ În trimestrul întâi economia a fost pe minus. De la T2 (datele despre PIB vor fi publicate la mijlocul lui august), statisticile lunare ne obligă aproape să nu avem aşteptări mari – inflaţie cu două cifre, putere de cumpărare în scădere, consum pe pantă descendentă, situaţie internaţională tulbure ♦ Însă, spre sfârşitul perioadei, ceva s-a întâmplat. Inflaţia a început să scadă. Din iulie, salariul minim pe economie a crescut, încă sub inflaţie, dar a crescut, ceea ce va ajuta consumul. Iar fermierii anticipează un an agricol de excepţie, cel puţin pentru sectorul cerealelor ♦ Sunt aceste elemente, neconvingătoare deocamdată, un fragil punct de plecare pentru o revenire, începând cu T3?
Trimestrul I nu a fost unul bun, o scădere economică de 1,2%. T2 a arătat, din datele lunare, că nu am asistat la vreun eveniment aparte: industria a continuat să scadă, inflaţia este mult peste creşterea veniturilor salariale, ceea ce înseamnă erodarea puterii de cumpărare. Prin urmare, consumul nu dă semne de revigorare.
Iunie a adus însă câteva schimbări. Inflaţia a scăzut, în iunie, cu 0,5%, până la 10,4% - cea mai mare reducere, într-o lună, din ultimul an. Anul agricol se va dovedi unul bun. Asociaţia europeană a comerţului cu cereale şi oleaginoase (COCERAL) estimează că producţia României de cereale şi plante oleaginoase, din acest an, va fi de 30,5 milioane de tone - cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF. Salariul minim brut pe ţară a crescut, începând cu iulie, la 4.325 lei (de la 4.050 lei), un plus de 6,8%, care s-ar putea vedea, timid, în consum. Sunt aceste elemente în măsură, chiar mică, să constituie o bază pentru relansarea viitoare?
Economiştii nu spun „nu” unui asemenea scenariu, dar nici nu sunt entuziasmaţi. Este posibil să avem un plus în T3, dar componentele cu pondere mare, precum consumul, merg prost. În plus, politicile fiscale care erau inevitabile, dar care au şi contribuit la situaţia de azi, îşi vor arăta efectele şi în T3 şi în T4. Apoi, s-ar putea ca sumele aşteptate prin PNRR şi care au fost cuprinse în buget, să nu fie la nivelul anticipat, spune economistul Laurian Lungu: „Scăderea inflaţiei, anul agricol de excepţie sunt elemente bune, dar nu sunt suficiente să contrabalanseze efectul din consum, de pildă, asupra economiei. De altfel, ştiam deja că 2026 este compromis. Aşteptările pot fi susţinute începând cu 2027, dacă consolidarea fiscală din acest an continuă. Cel mai bun lucru care se întâmplă în 2026, în economie, este continuarea consolidării fiscale, reducerea serioasă a deficitului bugetar. Această consolidare oferă perspective bune pentru revenire”.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)
Mişcările geopolitice impredictibile au făcut din economie un cazinou. Acest lucru se transferă la nivel microeconomic – fapt reflectat într-un grad mare de neîncasări de plăţi, într-un context de consum scăzut. Această impredictibilitate, accentutează teama de a te dezvolta - într-o lume în care, dacă nu te dezvolţi, nu rezişti.
Impredictibilitatea a transformat economia într-un cazinou
Două sunt elementele fundamentale resimţite acut în vremuri ca acestea: costurile şi piaţa. Nici costurile nici piaţa oferă motive de optimism, aşa că „aşteptările sunt minime”, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Problemele pe care le avem sunt creşterea costurilor – operaţionale şi salariale - şi pieţele de desfacere. Din punct de vedere al costurilor, să spunem că costul cu forţa de muncă rămâne constant (în termeni nominali). Dar preţurile ne omoară. Fluctuaţiile din preţurile energiei te zăpăcesc – asta este, de acum, cazinou, nu economie. Mişcările geopolitice au făcut din economie un caziono. Acest lucru se transferă la nivel microeconomic – fapt reflectat într-un grad mare de neîncasări de plăţi, într-un context de consum scăzut.
Dacă vorbim de piaţă (pentru companiile pe care Florin Pogonaru le controlează - n. red.) eu o împart în piaţa internă şi cea de export. În privinţa pieţelor de export, sper acestea că vor fi mai bune. Dacă vorbim de piaţa internă, ei bine, în piaţa internă este o tensiune foarte mare. Impredictibilitatea începe să ia formele concrete ale întârzierilor de plăţi, de la clienţi. Or, aceste întârzieri, această impredictibilitate, accentutează teama de a te dezvolta - într-o lume în care, dacă nu te dezvolţi, nu rezişti. Este o frică de viitor care începe să se contureze. Nu se mai aude zumzetul din industrie, din economie, acel zumzet care-ţi spune că motoarele merg”, spune Florin Pogonaru.
Răul vine astăzi de afară
Situaţia externă, mai degrabă decât cea internă, oferă motive de îngrijorare, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.
Aurelian Dochia, profesor de economie
„Economiile mari gâfâie. Conflictul din Iran nu se domoleşte. Preţurile la energie ştrangulează economia europeană şi economia românească. Pentru restul anului, factorii externi şi nu cei interni vor avea un puternic impact economic – şi nu sunt semne că răul se îndepărtează. Asistăm la o reconfigurare la nivel mondial care va dura cel puţin un deceniu. Reconfigurare pentru care Europa nu este pregătită, România nu este pregătită. Uniunea Europeană este prinsă la mijloc, între SUA şi China. Europa ar vrea o apropiere de America pentru a contracara China, dar America nu prea vrea. Aşa că Europa rămâne la mijloc şi fără soluţii. Iar situaţia externă loveşte şi economia românească”, spune Dochia.
Înrăutăţeşte situaţia lipsa unui guvern „plin”, sau dimpotrivă?
Neputinţa de la nivel economic este dublată acum de cea de la nivel politic. Însă sunt economişti care nu văd în asta o dramă.
Laurian Lungu, economist
Scăderea inflaţiei, anul agricol de excepţie sunt elemente bune, dar nu sunt suficiente să contrabalenseze facorii care au dus economia în jos. Cel mai bun lucru care se întâmplă în 2026, în economie, este continuarea consolidării fiscale, cu reducerea serioasă a deficitului bugetar. Această consolidare oferă perspective bune pentru revenire.
Laurian Lungu: „La nivel macro, lipsa unui guvern cu puteri depline ne ajută. Ştiu că mulţi gândesc altfel, dar eu cred că un guvern cu mai puţine puteri face mai puţin rău. Fără ordonanţe de urgenţă, economia merge mai bine, pentru că, pe noi, ordonanţele de urgenţă ne-au omorât. Deficitul bugetar se restrânge, cheltuielile nominale scad, economia merge pe pilot automat. Desigur, sunt dezavantaje la nivel administrativ (în lipsa unui guvern plin – n. red.) dar, pe termen scurt, este bine. Echilibrul macro este păstrat, asta este cel mai important. Dacă evoluţia bună a deficitului continuă, riscul politic perceput va fi diminuat în ochii agenţiilor de evaluare financiară şi a pieţelor: «Nu aveţi voi guvern, dar mergeţi bine!»”.
