Proiectul de lege a falimentului personal este vehiculat ca fiind salvarea celor aproximativ 900.000 de persoane care sunt în prezent în diverse faze de executare silită de către bănci, companiile de utilităţi publice şi companiile de telecomunicaţii. Însă ce prevede această lege şi ce înseamnă de fapt falimentul personal, o instituţie de drept care nu a mai existat în România de 70 de ani.
„Trebuie ţinut cont de faptul că România nu a mai avut de 70 de ani o lege a insolvenţei personale. Oamenii nu sunt obişnuiţi să îşi ţină un registru de venituri şi cheltuieli. Insolvenţa persoanei fizice presupune că viaţa «financiară» a persoanei va fi sub supravegherea unui practician în insolvenţă, care va aduce la îndeplinirea cerinţele creditorilor“, a spus Speranţa Munteanu, partner, head of restructuring services, advisory, KPMG România, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini în negocierile cu Parlamentul pentru proiectul de lege a insolvenţei persoanelor fizice.
Proiectul de lege, aflat în prezent la Comisia juridică după ce a trecut tacit de Senat, prevede că debitorii trebuie să demonstreze că nu au posibilitatea să-şi mai achite cel puţin două datorii către doi sau mai mulţi creditori, în decurs de 30 de zile de la data scadentă. Adoptarea legii ar permite persoanelor fizice care nu-şi mai pot achita datoriile şi să ceară unei instanţe de judecată intrarea în insolvenţă, iar ulterior să-şi poată achita datoriile pe baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.
