Rezerva valutară a BNR a scăzut cu echivalentul a 270 mil. euro pe parcursul lunii aprilie, până la 34,3 miliarde de euro, în condiţiile unor ieşiri de aproape un miliard de euro concomitent cu intrări de circa 700 mil. euro.
Banca centrală explică ieşirile din rezervă de 966 mil. euro prin modificarea rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor, plăţi în contul datoriei publice externe şi altele.
BNR a plătit în aprilie circa 200 milioane de euro în contul datoriei publice externe, ieşirile semnificativ mai mari de valută putând fi explicate inclusiv de intervenţii pe piaţa valutară. Dealerii au suspectat în mai multe rânduri luna trecută că BNR a intervenit pe piaţă pentru a apăra leul.
Reprezentanţii BNR susţin însă că scăderea rezervelor valutare în luna aprilie nu este semnificativă, mai ales că vine după două creşteri importante înregistrate în lunile ianuarie şi februarie.
"În luna martie rezerva valutară de 34,6 miliarde de euro a reprezentat un maxim istoric al rezervei valutare. Era normal ca după asemenea creşteri şi după maximul istoric înregistrat să nu apară un alt maxim istoric. După două creşteri atât de mari vine acum o repliere", a explicat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Valoarea rezervei valutare crescuse în ianuarie şi februarie datorită banilor intraţi în contul de la BNR al Ministerului de Finanţe din emisiunea de obligaţiuni în dolari de pe piaţa americană, în valoare de circa două miliarde de dolari. Creşterea din primele luni ale anului a venit în contextul în care în toamna trecută rezervele scăzuseră constant din cauza variaţiilor cursului de schimb ale euro în raport cu dolarul, lira sterlină şi yenul japonez.
Veniturile din administrarea rezervei sunt generate în cea mai mare parte de plasamente în obligaţiuni emise de alte state şi depozite la alte bănci centrale. Peste 80% din rezerva valutară era plasată în titluri de stat şi depozite.
Variaţiile rezervei valutare sunt acum mult mai strict urmărite de FMI şi Comisia Europeană (CE), instituţiile care au creditat România cu aproape 20 mld. euro pe fondul crizei economice, BNR fiind obligată să informeze cele două instituţii imediat ce rezerva valutară se diminuează cu mai mult de 600 mil. euro sau dacă stocul acesteia scade sub pragul de 23 mld. de euro, potrivit unui acord de la începutul acestui an.
Totodată, banca centrală va trebui să transmită către FMI şi CE de două ori pe săptămână şi informaţii cu privire la intervenţiile pe piaţa valutară.
Rezerva valutară a devenit un buffer de protecţie foarte important în contextul acutizării tensiunilor din zona euro, iar BNR a folosit-o şi pentru a tempera presiunile de depreciere a leului.
Ieşirile de capital străin pot provoca pierderi rapide în rezerva valutară, ceea ce justifică atenţia FMI şi a Comisiei Europene asupra acestui aspect.
Valoarea totală a rezervei valutare se ridica la 38,5 miliarde de euro la sfârşitul lunii aprilie, în condiţiile în care rezerva de aur de 103,7 tone a fost evaluată la 4,19 miliarde de euro.
În luna mai plăţile scadente în contul datoriei publice externe însumează un miliard de euro. Banca Naţională nu poate finanţa direct deficitul bugetar, ci plăteşte datoria publică externă dintr-un cont deschis la BNR de Trezoreria statului, acţionând astfel ca un agent al Ministerului de Finanţe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
