În România gradul de bancarizare în rândul populaţiei adulte era de 58% în 2017, mult sub valoarea înregistrată la nivel european, de 95%.
Stimularea gradului de educaţie financiară în rândul populaţiei rurale ar putea încuraja adopţia plăţilor prin intermediul terminalelor mobile, bancarizând astfel un segment social blocat între neîncrederea în tehnologie şi dificultatea companiilor financiare de a-şi susţine în mod profitabil reţeaua de ATM-uri şi POS-uri.
Plăţile cu telefonul mobil ar putea reprezenta o soluţie de succes, însă pentru ca aceasta să îşi dovedească potenţialul este nevoie de un mix de politici şi acţiuni care să sporească gradul de educaţie, apreciază Cosmin Vladimirescu, country manager la Mastercard, într-un interviu acordat ZF.
„Plăţile cu mobilul ar putea înregistra un adevărat succes în mediul rural şi, totodată, ar putea grăbi procesul de incluziune financiară, însă ca să ajungem în acel punct trebuie neapărat să creştem gradul de educaţie financiară, o componentă vitală în această ecuaţie”, explică Cosmin Vladimirescu, şeful Mastercard în România.
În timp ce nu există un indicator real şi o formulă prin care se poate cuantifica în mod direct cât de educată este o ţară din punct de vedere financiar, statisticile referitoare la gradul de bancarizare şi la utilizarea numerarului în economie – din lipsă de încredere faţă de noile tehnologii – pot activa ca o oglindă potrivită a situaţiei.
Astfel, datele arată că gradul de bancarizare în rândul populaţiei adulte era în 2017 la un nivel de doar 58%, mult sub valoarea înregistrată la nivel european, de 95%.
În consecinţă, peste 80% dintre tranzacţiile comerciale sunt realizate în România cu bani cash, iar nivelul de educaţie financiară este cel mai scăzut din Uniunea Europeană, existând categorii de servicii şi produse financiare care ne situează pe ultimul loc din UE, potrivit Mastercard.
„Mai mult decât atât, ne confruntăm cu un decalaj major între mediul urban şi rural, atât în ceea ce priveşte educaţia financiară, cât şi accesul la serviciile financiare”, punctează Vladimirescu.
Ruralul trebuie să fie principalul factor de tracţiune pe tema incluziunii financiare, în contextul în care aproape jumătate de ţară locuieşte în mediul rural, iar şeful Mastercard România consideră că „acolo” cardurile lipsesc, pentru că „acolo” gradul de bancarizare este cel mai scăzut.
„Cu siguranţă trebuie început în zona rurală, acolo unde gradul de bancarizare este cel mai scăzut. Acolo cardurile lipsesc cu desăvârşire, există totuşi tichetele de masă pe suport electronic, dar cu care nu pot retrage numerar. Totuşi, le pot folosi la magazinele din zona rurală, dacă există, bineînţeles, POS-uri. Este nevoie să se emită carduri, iar noi să fim pregătiţi cu reţeaua de acceptare, ca oamenii să poată plăti cu cardul şi, totodată, să retragă numerar”, notează Cosmin Vladimirescu.
Un articol publicat de ZF în 2019 arată că doar în 695 din cele 2.861 de comune din România există un bancomat, potrivit datelor agregate de BNR de la băncile comerciale. Astfel, doar în una din patru comune există un bancomat, ceea ce înseamnă că trei sferturi dintre oamenii care locuiesc în mediul rural nu au acces direct la un serviciu bancar de bază.
Cosmin Vladimirescu explică această realitate drept una de business, plecând de la costurile achiziţionării şi întreţinerii unui ATM, şi încurajează migrarea către plăţile prin terminale POS ca o soluţie mai uşor de adoptat.
„În realitate, motivul reducerii numărului de ATM-uri porneşte de la costul achiziţionării şi administrării bancomatelor, acest fiind destul de ridicat. În medie, costul de achiziţie al unui ATM este de aproximativ 10 ori mai mare decât costul de achiziţie al unui POS. Apoi, adăugăm costul de întreţinere al unui ATM, dublu faţă de costul aferent întreţinerii unui POS. Totodată, întâlnim destul de des şi situaţii în care bancomatul este rareori utilizat, ceea ce înseamnă că este nerentabil. Mai mult, transportul numerarului pentru alimentare se face prin firme specializate, iar cash-ul este, de cele mai multe ori, cumpărat de la BNR. Acesta are un cost, fie că îl percepem noi sau nu, dar el există şi cineva îl suportă. Drept pentru care, odată ce oamenii au început să migreze de la retrageri de numerar la plăţi cu cardul, nevoia de a instala bancomate s-a diminuat”, spune el.
În baza acestor calcule, mult discutata lege cash-back, intrată în vigoare în 2018 – care a obligat în final un număr mai mare de companii să se doteze cu terminale de plată – ar fi putut avea o serie mai lungă de efecte benefice dacă ar fi rămas în prima formă, crede şeful Mastercard România.
Acea primă variantă a legii ar fi prevăzut ca terminalul POS să devină şi un terminal ATM, ceea ce ar fi dus la o extindere de până la 10 ori a reţelei de distribuţie a numerarului.
„Tocmai de aceea Mastercard a susţinut atât de mult legea cash-back, însă în varianta iniţială. Aceasta ar face ca terminalul POS să devină şi un terminal ATM, ceea ce ar presupune automat extinderea de până la 10 ori a reţelei de distribuţie a numerarului. (…) Din păcate, legea în noua variantă înlătură impactul pozitiv asupra economiei, în ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, creşterea numerarului aflat în circulaţie, descurajarea plăţilor electronice şi eliminarea sprijinului oferit autorităţilor fiscale, prin trasabilitatea tranzacţiilor”, povesteşte acesta.
Această prevedere, care ar fi extins capacităţile unui terminal POS, ar fi putut fi o soluţie la îndemână pentru cei aflaţi în mediul rural, crede Vladimirescu. Aceştia şi-ar fi putut accesa banii aferenţi suvenţiilor din agricultură, numerarul trimis de rudele din străinătate sau chiar salariile.
El consideră că, în viitor, crearea unei reţele teritoriale care adresează în principal mediul rural ar putea permite implementarea altor măsuri care să susţină acordarea de pensii sau beneficii sociale prin intermediul cardului.
O astfel de soluţie, customizată pe nevoile ruralului, poate pleca de la premisa că cei mai mulţi dintre oameni deţin un telefon mobil, chiar dacă mulţi nu au o relaţie cu o bancă.
„Tehnologia a avansat incredibil în ultimii ani, băncile îşi doresc să ofere din ce în ce mai multe alternative simple pentru cei nebancarizaţi, deci soluţii pentru a aduce mai aproape clientul de bănci există”, adaugă şeful Mastercard.
Cu toate acestea, componenta care stă la baza creării unei astfel de „reţele teritoriale care adresează în principal mediul rural”, cum o numeşte Vladimirescu, trebuie să fie educaţia. Educaţia financiară lipseşte în mediul rural, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor nu pot înţelege care sunt beneficiile reale ale plăţilor electronice, ei nu pot înţelege cu uşurinţă că acestea sunt securizate şi că banii lor sunt în siguranţă, spre exemplu.
„Nu au încredere în acestea şi, prin urmare, aleg să utilizeze clasicul cash, doar pentru că sunt mult mai familiarizaţi cu el”, explică el.
Studiile realizate de Mastercard arată că cele mai mari temeri ale românilor sunt din zona securităţii şi siguranţei cardurilor, deşi rata fraudelor cu carduri în România este cea mai scăzută dintre ţările din UE – 0,005% din totalul tranzacţiilor, potrivit ultimului raport despre fraudarea cardurilor, lansat de Banca Centrală Europeană în septembrie 2018.
Educarea oamenilor poate pleca de la promovarea plăţilor electronice şi introducerea acestora în comportamentul firesc şi în viaţa de zi cu zi. În acest sens, Mastercard a susţinut proiectul “Blocul fără cash – Vreau să plătesc şi întreţinerea cu cardul!”, menită să schimbe comportamentul românilor de a plăti întreţinerea în numerar şi de a securiza procesul de plată.
Până în prezent, 200 de asociaţii din Bucureşti, dar şi din Piteşti, Ploieşti, Deva sau Aiud, şi-au dorit să implementeze plata cu cardul şi au solicitat informaţii.
O altă iniţiativă este cea lansată în colaborare cu Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România şi Patria Bank, cu sprijinul autorităţilor locale din Sibiu, Galaţi, Iaşi şi, de puţin timp, Bucureşti – „împreună am reuşit să instalam POS-uri în pieţe şi, totodată, să aducem în atenţia consumatorilor şi producătorilor beneficiile introducerii plăţii cu cardul şi să generăm o mişcare amplă la care să adere şi alte pieţe”, transmit reprezentanţii Mastercard.
Un alt exemplu îl reprezintă plata contactless la staţiile de metrou din Capitală – o iniţiativă a Mastercard, BCR şi Metrorex care le permite călătorilor să plătească biletul de acces direct cu cardul, telefonul sau ceasul inteligent.
