Bănci și Asigurări

INTERVIU ZF. Omer Tetik, Banca Transilvania: Mergem pe gheaţă, aşa că preferăm să mergem cu paşi mici. Avem un optimism precaut pentru 2023, vrem să creştem, dar cu toţii trebuie să ne adaptăm la noua realitate, în care dobânzile nu vor mai fi mici

Omer Tetik, Banca Transilvania: Proiectele din PNRR au nevoie de cofinanţare, altfel nu se vor putea implementa.

Omer Tetik, Banca Transilvania: Proiectele din PNRR au nevoie de cofinanţare, altfel nu se vor putea implementa.

Autor: Cristian Hostiuc

22.01.2023, 09:56 15281

CEO-ul Băncii Transilvania vorbeşte despre planurile din acest an, despre noua paradigmă macroeconomică şi de ce băncile trebuie să fie profitabile şi capitalizate.

Omer Tetik, CEO al celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania, spune că 2022 a fost un an greu pentru piaţa financiară - unul dintre cei mai volatili ani pe care i-a văzut, dar banca a închis anul cu bine, „chiar mai bine decât speram în multe momente din 2022“.

Pentru 2023 suntem optimişti, dar avem un optimism precaut. „Mergem pe gheaţă, aşa că preferăm să mergem cu paşi mici, dar important este că mergem înainte.“

Tetik, 49 de ani, care de 10 ani este CEO al băncii, Banca Transilvania având poate cel mai stabil management de pe piaţă, spune că în 2022 a văzut o schimbare radicală macroeconomică - inflaţie mare, creşterea dobânzilor, tensiuni geopolitice - care va fi de durată. Va trebui să ne adaptăm la o inflaţie mai mare, la dobânzi mai mari, lucruri care vor influenţa şi alţi indicatori din economie de la preţurile activelor imobiliare la consumul privat.

Nu cred că vom reveni prea curând la statu quoul de dinainte de 2022, dobânzile la lei depind inclusiv de factori externi, însă este puţin probabil să scadă radical, chiar şi într-un scenariu ideal, aşa că scenariul cel mai probabil înseamnă o stabilizare a dobânzilor, pe care îl vedem deja, după care o să urmeze o scădere graduală şi moderată, în următorii ani, spune Omer Tetik într-un interviu pentru ZF.

Chiar şi în aceste condiţii, noi avem planuri de creştere, şi noi şi clienţii trebuie să ne adaptăm, dar pentru asta avem nevoie de capital şi de un mediu favorabil investiţiilor, spune el.

Aşa că băncile trebuie să fie profitabile, capitalizate ca să poată să susţină creditarea şi economia, inclusiv finanţarea investiţiilor publice. „Proiectele din PNRR au nevoie de cofinanţare, altfel nu se vor putea implementa.“

În condiţiile cerinţelor de capital actuale, care sunt foarte stricte, la Banca Transilvania avem nevoie să capitalizăm din profit peste 1 miliard de lei (200 mil. euro) în fiecare an, doar ca să putem creşte finanţarea cu aproximativ 10%, a menţionat el. „În ultimii ani Banca Transilvania s-a capitalizat cu 5,1 miliarde de lei, care este o sumă imensă cu care am susţinut creditarea de zeci de miliarde de lei.“ În ultimul deceniu, portofoliul de credite al băncii a crescut de patru ori, de la 15,5 miliarde de lei la 64,4 miliarde de lei.

Războiul din Ucraina care a adus retrageri de bani din bănci, creşterea inflaţiei, majorarea dobânzilor, scăderea valorii portofoliilor titlurilor de stat deţinute de bănci, anxietatea clienţilor, reducerea disponibilităţii oamenilor de a mai face economii la bancă şi scăderea cererii de credite au lovit băncile.

Scăderea valorii portofoliilor titlurilor de stat – băncile din România fiind cele mai expuse din Europa pe datoria publică a României – afectează capitalul băncilor, care trebuie să vină astfel cu capital proaspăt.

Banca Transilvania a anunţat că vrea să iasă în piaţă cu obligaţiuni subordonate de tip MREL (care sunt incluse în capital în cazul unor condiţii adverse) de 4,4 miliarde de lei (900 mil. euro), în lei şi în valută. Problema este că şi băncile trebuie să plătească un cost mare pentru a atrage finanţare. „Vom decide în funcţie de condiţiile pieţei cum putem obţine cele mai bune preţuri pentru aceste emisiuni de obligaţiuni. Nu ne grăbim.“

Banca Transilvania va finanţa în continuare sectoarele tradiţionale – afaceri mici şi mijlocii, agrobusiness, domeniul medical.

Vom continua să finanţăm şi sectorul imobiliar, dar pentru selecţia proiectelor, ne uităm la capacitatea şi experienţa dezvolta­torilor în livrarea acestora, a adăugat el.

La nivelul persoanelor fizice, noi vrem să dăm credite imobiliare, dar problema este că cererea a scăzut, din cauza creşterii IRCC-ului şi a noilor condiţii de încadrare pentru acordarea de credite, cum ar fi necesitatea unui avans mai mare, a spus el.

Sub conducerea executivă a lui Omer Tetik, care a fost în 2013 pariul lui Horia Ciorcilă, cel care este preşedintele consiliului de admi­nistraţie de 20 de ani şi cel mai mare acţionar individual, Banca Transilvania a reuşit să devină numărul 1 în piaţă prin trei achiziţii – Volksbank, BancPost şi Idea Bank, ceea ce a dus creşterea activelor băncii de la 32 de miliarde de lei la 141 de miliarde de lei.

Tetik spune că banca rămâne deschisă la orice oportunitate de achiziţie care apare, „însă acum nu suntem în discuţii active“.

Până să apară aceste noi oportunităţi, Banca Transilvania vrea să devină „lider pe piaţa de leasing şi să crească gradul de încurajare a leasingului de către clienţii Grupului BT“, a menţionat el.

La bursă, acolo unde sunt listate acţiunile, valoarea băncii a crescut în utlimii zece ani de la 2,5 miliarde de lei la 15 mld. lei, adică 3 miliarde de euro, aşa că pentru Omer Tetik, un bancher turc născut în Germania, venirea în România acum 25 de ani la Credit Europe Bank şi apoi din 2013 la Banca Transilvania a fost cea mai mare oportunitate din cariera sa profesională.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO