♦ „Pentru anii următori, lipsa de reacţie şi acceptarea persistenţei unei inflaţii mai ridicate au un impact negativ mai ridicat asupra creşterii economice decât majorarea ratelor de dobândă pentru a aduce inflaţia sub control“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR ♦ BNR a majorat dobânda-cheie de şase ori de anul trecut şi până acum, de la 1,25% la 3,75% l Băncile centrale din Polonia, Cehia, Ungaria au dus dobânzile peste 5%.
Explozia inflaţiei la un nivel de două cifre, precum şi aşteptările de încetinire a economiei, având în vedere şi efectele războiului din Ucraina, şi ale sancţiunilor asociate, alături de deficitele gemene, bugetar şi fiscal, complică deciziile autorităţilor, atât în sfera politicii monetare, cât şi la nivel fiscal şi, în cele din urmă, afectează şi coerenţa mixului de politici macroeconomice.
Astfel, între nevoia de a stăvili inflaţia şi necesitatea de a nu sufoca economia, una dintre întrebările care apar este până unde poate BNR să majoreze dobânda-cheie astfel încât să nu afecteze foarte mult economia.
De exemplu, dacă dobânda-cheie ar rămâne la nivelul actual, de 3,75%, cât ar fi influenţată creşterea PIB comparativ cu situaţia în care BNR ar majora dobânda-cheie la 5,5%? Având în vedere decalajul de transmisie al canalului ratelor de dobândă, diferenţa pentru acest an între cele două scenarii este marginală. Însă, pentru anii următori, lipsa de reacţie şi acceptarea persistenţei unei inflaţii mai ridicate au un impact negativ mai ridicat asupra creşterii economice decât majorarea ratelor de dobândă pentru a aduce inflaţia sub control, este de părere Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.
