Dacă presupunem că inflaţia în zona euro, SUA şi alte locuri similar ar reveni la normal în câteva luni sau ani, ne mai putem întoarce la o politică monetară convenţională ca înainte de 2008, când ratele robânzilor de politică monetară pe termen scurt şi rezervele obligatorii dominau instrumentul de politică monetară sau trebuie să aplicăm din nou o politica monetară neconvenţională, cu învăţămintele din trecutul recent şi poate cu noi instrumente neconvenţionale pentru a aborda o eventuală inflaţie prea scăzută?, a spus Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, în cadrul unei prelegeri organizată în acaestă dupamiază la sediul BNR.
“Răspunsul va depinde de perspectivele ratei naturale a dobânzii, care a scăzut în ultimele decenii spre zero, estimările recente semnalând o re-creştere modestă. Fără o re-creştere a ratei naturale, se pare că suntem limitaţi să recurgem la UMP (unconventional monetary policy/politica monetară neconvenţională – n.r.) în formatul actual sau revizuit şi, sperăm, mai puţin distorsionat, cu provocări principale pentru băncile centrale”, a mai spus Robert Holzmann.
El a explicat că în Europa a trebuit să ne angajăm într-o politică monetară neconvenţională.
“Politica monetară normală înainte era foarte simplă. Ai avut o singură rată a dobânzii şi dacă ai vrut să-ţi atingi obiectivul de stabilitate a preţurilor, ai creşte rata dobânzii şi inflaţia scade. Simplul a devenit imposibil după ce am avut o scădere a dobânzii naturale şi am început să ne îndreptăm spre zero sau sub zero în unele situaţii. Asta însemna că trebuia să avem alte instrumente. Acum, în ultimii câţiva ani, cu o inflaţie mare, încercăm să coborâm la 2%, dar nu este clar încă dacă această dobândă naturală a crescut sau rămâne scăzută”, susţine Robert Holzmann.
Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Naţionale din Austria de şase ani a fost invitat la BNR pentru a susţine o prelegere privind provocările actuale ale băncilor centrale şi care sunt opţiunile pe care le au privind instrumentele de politică monetară în contextul actual.
Robert Holzmann, pe lângă funcţia de guvernator, este şi membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene din anul 2019 până în prezent, dar şi membru ales al Academiei Austriece de Ştiinţe din anul 2014.
El deţine funcţii onorifice la Universitatea de Economie şi Finanţe de Sud-Vest, Chengdu, Universitatea din Malaya, Kuala Lumpur şi Universitatea din New South Wales, Sydney. Înainte de a reveni în mediul academic în 2011, a ocupat diverse funcţii la Banca Mondială, inclusiv timp de 12 ani, director de sector şi vicepreşedinte senior în funcţie.
Înainte de a se alătura Băncii Mondiale în 1997, a fost universitar în Austria şi Germania şi economist senior la FMI şi OCDE. A publicat 39 de cărţi şi peste 200 de articole pe probleme financiare, fiscale şi de politică socială.
