În ton cu noile tendinţe din economie, şi băncile şi-au schimbat strategiile şi au trecut în ultimii ani la un model de afaceri hibrid, acţionând atât prin intermediul reţelelor fizice, cât şi online, trecând la strategii omnichannel. Iar pandemia de COVID-19 a accelerat, vrând-nevrând, procesul de digitalizare.
La nivel de discurs digitalizarea a devenit pentru băncile mari de pe piaţa locală „o prioritate strategică“, „una dintre trendinţele mari“ sau „o direcţie importantă de investiţii“, permiţând instituţiilor de credit să ofere clienţilor produse şi servicii oriunde, oricând şi în siguranţă, după cum spun unii şefi de bănci. Însă mai sunt multe de făcut, o problemă fiind legată de plăţile instant. Doar şase bănci, BCR, Libra, Banca Transilvania, CEC Bank, Patria Bank şi Vista Bank sunt până acum membre ale sistemului de plată instant operat de Transfond, o instituţie la care sunt acţionari chiar băncile.
Bancherii vorbesc de continuarea investiţiilor în infrastructură, în platformele digitale, în transformarea digitală pentru o flexibilitate mai mare, operare agilă, acces facil pentru clienţi la produse şi servicii clasice sau inovatoare, oferite şi în mediu online, la doar un clic distanţă, pe calculator sau pe mobil.
Prin proiectele de transformare digitală bancherii urmăresc să aibă şi o eficienţă mai mare a operaţiunilor bancare, reduceri de costuri pe lângă oferirea de experienţe superioare pentru clienţi, dinamice, dedicate nevoilor lor reale, mai spun şefii unor bănci mari.
Pe de altă parte, pe lângă investiţiile în digitalizare şi lansarea de noi produse şi servicii, bancherii vorbesc şi de necesitatea unor investiţii în securitatea cibernetică, protecţia datelor, combaterea spălării banilor.
Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare bancă după active din România, vorbeşte de investiţia în transformarea digitală şi susţine că banca face paşi consistenţi spre a deveni o companie de tehnologie, asta şi pentru că băncile şi-au schimbat modelul de afaceri. „George, primul produs fintech creat într-un hub de inovaţie al grupului, ne-a oferit, în ultimii 4 ani, un nou model de lucru, pe care l-am replicat în dezvoltarea ecosistemului digital, atât pe partea de retail, cât şi în businessul corporate. Avem aproape 1,5 milioane de utilizatori activi de George, în creştere cu 31% an pe an, şi 260 de funcţionalităţi introduse de la lansare şi până acum, iar cea mai recentă realizare a noastră a fost deschiderea George pentru afaceri. Altfel spus, la finalul anului trecut, le-am propus antreprenorilor români un ecosistem de funcţionalităţi care îi ajută să aibă un control mai bun al afacerilor, într-un mod simplu şi rapid, 100% digital.“
Ultimii doi ani au însemnat, totodată, accelerarea dezvoltării strategiei omnichannel a BCR, prin crearea unui ecosistem, bazat pe tehnologie, care să răspundă nevoilor clienţilor, mai spune Sergiu Manea.
„În 2022 continuăm investiţiile în strategia omnichannel care înseamnă, de fapt, cadrul prin care oamenii să se simtă bineveniţi şi bine trataţi la BCR, indiferent de modalitatea prin care ne accesează. Mergem mai departe cu modernizarea reţelei de unităţi, prin consolidarea celor mai mici şi deschiderea de huburi de business, în paralel cu scalarea modelului de digital advisory şi extinderea accelerată a capacităţilor Contact Centerului nostru.“
Şeful BCR aminteşte că banca a investit în videoconsiliere şi a operaţionalizat birouri mobile virtuale (pentru clienţii persoane fizice care nu se pot deplasa, precum şi reprezentanţi ai companiilor).
„În prezent, 37% din totalul unităţilor sunt cashless, iar clienţii pot face tranzacţii cu numerar la echipamente de tip self-service, în timp ce cele mai multe dintre operaţiunile bancare clasice se desfăşoară online. Asta înseamnă că produsele bancare zilnice sunt la doar un clic distanţă, chiar în buzunarul clientului, în timp ce sucursalele BCR devin centre pentru consiliere financiară inteligentă“, explică Sergiu Manea.
Cele două mari tendinţe, digitalizarea şi sustenabilitatea, vor continua, la fel ca şi modelarea bussinesului în funcţie de nevoile clienţilor, angajaţilor şi altor părţi interesate, spune şi François Bloch, CEO al BRD-SocGen, a treia bancă mare din piaţa locală.
„La BRD, vom continua să lansăm noi produse şi servicii online pentru clienţi, să ne îmbunătăţim eficienţa operaţională şi, de asemenea, să oferim noi instrumente forţei noastre de vânzări“, menţionează Bloch.
Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă şi continuă a riscurilor, o flexibilitate mare şi o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe pieţe, mai spune şeful băncii româneşti cu capital francez.
O provocare este dată de echilibrul pe care bancherii sunt chemaţi să îl asigure între investiţiile în digitalizare şi lansarea de noi servicii şi produse, pe de o parte, şi, pe de altă parte, între investiţiile necesare în procesele de combatere a spălării banilor, securitate cibernetică, de protecţia datelor, acestea fiind doar câteva dintre ariile prioritare, în opinia Mihaelei Bîtu, CEO al ING Bank, a patra bancă mare din piaţă.
„Investiţiile noastre din acest an derivă pe cale de consecinţă din priorităţile şi provocările menţionate. Investim în permanenţă în infrastructura noastră şi în platformele digitale prin care oferim din ce în ce mai multe servicii clienţilor noştri, în siguranţă, oriunde şi oricând. Asigurarea unei experienţe de banking superioare clienţilor noştri rămâne o prioritate clară pentru noi, un fir roşu pe care îl urmărim de mulţi ani. În acelaşi timp, investim şi în procesele şi platformele noastre interne, astfel încât şi experienţa angajaţilor noştri să fie una pe măsura aşteptărilor lor“, menţionează şefa ING Bank.
Bogdan Neacşu, preşedinte al CEC Bank, spune că banca pe care o conduce are un plan de afaceri cu obiective clare anunţat încă de la sfârşitul lui 2019, prin care şi-a propus consolidarea poziţiei pe piaţă şi transformarea CEC Bank într-o bancă modernă şi competitivă.
„Pe parcursul ultimilor trei ani, 2019-2021, am reuşit să avem o creştere a activelor de 53% şi am făcut paşi importanţi în modernizarea băncii. În 2022, vom continua în această direcţie şi avem proiecte importante: modernizarea sistemelor informatice interne, noi produse bancare ce pot fi accesate online, modernizarea şi creşterea competitivităţii la nivelul reţelei“.
Vorbind despre proiectele de investiţii, Neacşu spune că scopul CEC Bank este să dezvolte un model de afaceri hibrid în care produsele băncii sunt disponibile atât online, cât şi prin reţeaua fizică. „Vom continua să aducem produse şi servicii bancare în magazinul nostru online CEC_IN. În anul 2021 am lansat deschiderea online a conturilor pentru IMM-uri şi emiterea scrisorilor de garanţie online şi lucrăm la fluxul de creditare online pentru
IMM-uri. În paralel, lucrăm la îmbunătăţirea infrastructurii IT a băncii, un program complex care vizează soluţiile e ERP, core banking şi nu numai.“
Pentru UniCredit Bank angajamentul rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluţie organică şi o creştere sănătoasă, iar digitalizarea rămâne una dintre priorităţile strategice, după cum aminteşte Răsvan Radu, CEO al băncii.
„Una dintre priorităţile noastre strategice rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii - segment în care suntem lideri de piaţă - dar şi a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse şi soluţii inovatoare, astfel încât să le putem oferi acces facil la operaţiunile bancare.“ De-a lungul timpului, UniCredit a adus constant pe piaţa din România soluţii bancare digitale inovatoare.
