Investiţiile străine directe (ISD) s-au prăbuşit în acest an, România nefiind foarte atractivă pentru nerezidenţi în ciuda revenirii economiei în teritoriu pozitiv. Iar semnalele pentru 2012 nu sunt foarte încurajatoare având în vedere riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate, dar şi incertitudinile caracteristice unui an electoral.
Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în acest an, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România.
Volumul "anemic" al ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul.
Dar, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.
Pe parcursul primelor zece luni din acest an, investiţiile străine directe au scăzut cu 43,8% faţă de soldul din octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform celor mai recente date publicate de Banca Naţională a României.
Şi anul acesta sectorul financiar a atras majoritatea investiţiilor - care au mers în special în acoperirea pierderilor -, în timp ce sumele rămase pentru investiţii noi în producţie au fost nesemnificative.
Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 905 mil. euro, iar creditele intragrup au fost de 403 mil. euro. Anul trecut investiţiile străine directe nete au scăzut cu 36,6% faţă de 2009, la 2,2 mld. euro, companiile fiind nevoite să aducă aport la capital de 2,24 mld. euro pentru acoperirea pierderilor.
Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în con¬diţiile în care gradul economisirii interne este redus. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică sunt destul de reduse.
Vlad Muscalu, economist ING Bank, a caracterizat evoluţia investiţiilor străine din acest an ca fiind dezamăgitoare şi nu se aşteaptă la modificări semnificative anul viitor, din cauza incertitudinilor caracteristice unui an electoral şi faptului că pieţele internaţionale vor continua probabil să fie tensionate.
Pe lângă eşecul atragerii unor noi investitori străini, poate fi amintită şi decizia de plecare a unor nerezidenţi. Plecarea Nokia, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria sunt doar câteva dintre veştile proaste din acest an.
Melania Hăncilă, economistul- şef al Volksbank apreciază că evoluţia ISD a fost îngrijorătoare anul acesta, ele reuşind să acopere doar 32% din deficitul de cont curent. Fluxurile de investiţii au fost chiar mai scăzute decât anul trecut şi este posibil ca până la sfârşitul anului să nu depăşească 1,5 miliarde de euro.
Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, anticipează pentru întregul an 2011 investiţii străine directe nete de 1 mld. de euro, nivelul estimat pentru 2012 fiind de 1,5 mld. euro.
Conform informaţiilor dintr-un document al Guvernului destinat investitorilor străini, România are ca obiectiv atragerea de investiţii străine în infrastructură, agricultură, energie sau sănătate.
La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de defacere mare şi forţa de muncă ieftină. România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
