Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, au crescut la sfârşitul primelor 9 luni din 2022 la 51,6 mld. lei, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică urcând în septembrie până la 19%, peste nivelul de la sfârşitul primului semestru din 2022 şi peste nivelul de la final de 2021, de 16,6%, după cum reiese din statisticile Ministerului Finanţelor.
De altfel, luna septembrie a adus cel mai ridicat nivel al expunerii nerezidenţilor pe titluri de stat din primele 9 luni din 2022. La polul opus, cel mai scăzut nivel al expunerii străinilor din 2022 a fost în februarie, de 15,8%.
Pe componenta fondurilor de pensii private se observă că deţinerile de titluri de stat au ajuns în septembrie 2022 până la 60,2 mld. lei, respectiv 22,2%, peste ponderea de la finalul anului 2021, de 19,9%. Creşterea expunerilor străinilor pe titluri româneşti, respectiv intrările de capitaluri, antrenează o apreciere a leului faţă de euro, în timp ce reducerea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv ieşirile de capitaluri duc la deprecierea leului în raport cu euro.
Începând din luna august din 2022 s-a produs o surprinzătoare apreciere a monedei naţionale în raport cu euro pe fondul unor factori conjuncturali (cumpărări de titluri, un posibil val de remiteri), cursul coborând în august sub 4,9 lei/euro şi îndreptându-se chiar spre 4,8 lei/euro, nivel despre care unii analişti au spus că nu este susţinut de fundamentele economiei, având în vedere deficitele mari, de cont curent şi bugetar. Ulterior, luna septembrie a adus unele zile de revenire pe creştere a cotaţiei leu/euro.
Concret, influenţe asupra aprecierii leului în faţa euro au venit de la remiterile românilor din străinătate, exporturile de cereale, dar şi de la plasamentelor străinilor în titluri de stat româneşti, adică de la valuta de la nerezidenţii care investesc în titluri de stat, Ministerul Finanţelor vânzând de exemplu în august un volum record de titluri de stat de circa 12 mld. lei.
Analizând structura pe valute a deţinerilor străinilor de titluri de stat româneşti după primele 9 luni din acest an, se observă că portofoliul de titluri de stat în lei aparţinând nerezidenţilor era de 45,7 mld. lei în septembrie 2022, în timp ce deţinerile străinilor de titluri denominate în euro emise pe piaţa internă erau de circa 1,2 mld. euro, conform datelor Ministerului Finanţelor.
Străinii aveau la sfârşitul lunii septembrie o pondere de 18,6% din totalul titlurilor de stat denominate în lei. Iar deţinerile nerezidenţilor de instrumente în euro emise pe piaţa locală au au ajuns în septembrie până la 22,6% din totalul de 5,25 mld. euro.
Băncile locale sunt în continuare principalul deţinător de titluri de stat emise pe piaţa locală, având o pondere de 47,3% în septembrie 2022, sub nivelul de la sfârşitul anului 2021, de 51,2%. Din titlurile în lei, băncile locale au 44,4%, iar din titlurile în euro deţin în jur de 75,5%.
Portofoliul de titluri de stat în lei emise pe piaţa internă însuma 245,2 mld. lei în septembrie 2022, iar titlurile în euro peste 5,2 mld. euro.
În ultimii ani, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti au fost preponderent sub pragul de 20%, dar piaţa financiară locală, care este mult mai subţire decât alte pieţe din regiune, riscă să resimtă mai puternic mişcările de retragere a capitalului străin care pot să apară atunci când se produc schimbări de percepţie, de apetit la risc, după cum au avertizat analiştii de mai multe ori. Iar astfel de mişcări sunt mai periculoase dacă nu există intrări de capital străin consistente care să le echilibreze, având în vedere că investiţiile străine directe şi intrările de fonduri UE sunt modeste.
În România, nerezidenţii au mai ajuns şi în anii trecuţi la 17-19% din portofoliile de titluri de stat româneşti, însă în două-trei trimestre deţinerile acestora s-au ajustat din cauza crizelor politice interne suprapuse cu tensiunile din zona euro.
Analizând retrospectiv, în primăvara anul 2020, tensionarea pieţelor financiare din cauza crizei coronavirusului a adus ieşiri de capitaluri şi reducerea expunerilor străinilor. Starea de urgenţă determinată de pandemia de COVID-19 s-a declanşat în România de la jumătatea lunii martie 2020 şi a continuat timp de două luni, pentru ca din 15 mai să se treacă la starea de alertă, care s-a menţinut şi în 2021. Atunci, expunerea investitorilor străini pe titluri de stat româneşti a scăzut în martie 2020 la 19,5%, în aprilie la 18,5%, iar în luna mai la 17,6%, de la peste 21% în februarie 2020. În ianuarie 2020, expunerea străinilor pe titluri de stat româneşti era de 19,1%.
Volatilitatea mai mare a aversiunii faţă de risc a investitorilor în contextul crizei coronavirusului, care a dus în 2020 la ieşiri de capitaluri de pe pieţele emergente, s-a văzut şi pe piaţa valutară. În 2020, moneda naţională a fost sub presiune în special în lunile martie şi aprilie, dar şi în septembrie. În martie 2020, cursul de schimb leu/euro a urcat la un vârf de 4,8448 lei/euro. Iar cotaţia a rămas ulterior peste nivelul de 4,8 lei/euro. Ulterior, un nou maxim istoric, de 4,8750 lei/euro a fost atins în septembrie 2020. Şi în prima parte a anului 2021 piaţa valutară a fost tensionată, cu noi maxime istorice.
La nivel european, băncile din România au continuat să aibă una dintre cele mai mari expuneri faţă de stat, cu o pondere de peste 20% din total active, de cinci ori mai mare decât nivelul existent înainte de izbucnirea crizei economice mondiale.
Activele sectorului bancar au ajuns la sfârşitul primului semestru din 2022 la 664,4 mld. lei, iar la finalul primelor 9 luni din acest an au urcat la un maxim de 679,3 mld. lei.
