1. Sunt importante băncile româneşti cu capital grecesc pentru sectorul bancar autohton?
Băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc.
După criteriul activelor, clasamentul sectorului bancar românesc este format din bănci cu capital majoritar austriac (36 la sută), bănci cu capital majoritar francez (14 la sută), bănci cu capital majoritar grecesc (12 la sută) şi bănci cu capital majoritar românesc (10 la sută), la aprilie 2015. După numărul de bănci, instituţiile de credit cu capital majoritar elen se află la egalitate cu cele având capital preponderent olandez (respectiv 4). Pe primele locuri se află băncile cu capital majoritar austriac (7 ca număr) şi băncile cu capital majoritar românesc (6 ca număr), la aprilie 2015. Nu există bănci româneşti cu capital grecesc în top 5 al sectorului bancar autohton. Sunt 2 bănci româneşti cu capital grecesc în top 10, iar acestea au un nivel de solvabilitate peste media băncilor româneşti cu capital grecesc.
2. Deciziile luate de autorităţile din Grecia se aplică şi băncilor din România cu capital grecesc?
Nu.
Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către Banca Naţională a României. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.
3. Pot băncile din România cu capital grecesc să facă faţă unor evoluţii nefavorabile?
Da.
Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.
Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6 la sută (în martie 2015), în creştere faţă de 16,3 la sută în decembrie 2014 şi semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8 la sută).
Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună. Rata fondurilor proprii de nivel 1 se situa la 12,7 la sută (în martie 2015), în creştere de la 11,5 la sută în decembrie 2014.
Băncile româneşti cu capital grecesc dispun de active lichide la un nivel adecvat care asigură şi o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt.
Gradul de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante se menţine la un nivel corespunzător (69 la sută în aprilie 2015, valoare aflată în proximitatea mediei pe sistem), iar calitatea portofoliului de credite este în îmbunătăţire, la valori apropiate mediei pe sistem (rata creditelor neperformante este de 15,9 la sută în aprilie 2015, în scădere de la 21 la sută în aprilie 2014).
4. Sunt băncile din România cu capital grecesc dependente de finanţarea oferită de băncile mamă?
Nu.
Liniile de finanţare de la băncile mamă din Grecia reprezintă 27,5 la sută din totalul pasivului băncilor din România cu capital grecesc, iar majoritatea semnificativă a acestor linii de finanţare (81,5 la sută) au scadenţă contractuală mai mare de 1 an. În cazul nereînnoirii liniilor de finanţare care expiră în cursul anului curent, băncile din România cu capital grecesc au resurse suplimentare de a obţine lichiditate. Activele din portofoliul acestor bănci care sunt eligibile pentru refinanţare de la Banca Naţională a României reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate care ar apărea în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile mamă care expiră în cursul anului 2015. Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile mamă este evidenţiată şi de ajustarea importantă a raportului între credite şi depozite. Acest raport, deşi rămâne peste valoarea medie la nivel de sistem (92 la sută), s-a diminuat semnificativ (de la 172 la sută în decembrie 2008 la 136 la sută în aprilie 2015). Nu în ultimul rând, riscurile de lichiditate pentru băncile româneşti cu capital elen sunt diminuate de existenţa acordurilor de compensare încheiate cu acţionarii la recomandarea BNR. Conform acestor acorduri, băncile din România cu capital grecesc au posibilitatea de a refuza retragerea depozitelor acţionarilor în situaţia introducerii controlului conturilor de capital.
