Bănci și Asigurări

Isărescu admite pentru prima dată că am putea să rămânem o perioadă mai lungă cu leul greu, iar tranziţia la euro ar putea intra în prelungiri

Isărescu admite pentru prima dată că am putea să rămânem o perioadă mai lungă cu leul greu, iar tranziţia la euro ar putea intra în prelungiri

Mugur Isărescu la aniversarea a 10 ani de la lansarea leului greu. Foto: Marius Dumbrăveanu

Autor: Maria Tufan, Liviu Popescu

08.07.2015, 00:08 1803

Denominarea leului din iu­lie 2005, respectiv tă­­ie­­rea a patru zerouri din coa­­da monedei na­­­ţio­­na­le, a avut loc în­tr-un moment când economia se des­păr­­ţea de o lungă perioadă inflaţio­nistă, fiind o acţiune în urma căreia „nimeni nu a pierdut şi nimeni nu a câştigat“.

La zece ani de la lansarea leului greu, guver­natorul BNR Mugur Isăres­cu urează „viaţă mai lungă pentru leu“, tranziţia la euro intrând în prelungiri.

Turbulenţele care au zguduit eco­no­miile în anii de criză, chiar şi în ţări din zona euro, au lăsat loc pentru dez­bateri aprinse privind oportunitatea adop­tării mai rapide a euro de către mem­brii UE care nu au făcut deocam­dată acest pas. Criza financiară şi eco­no­­­mică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării euro.

„În urmă cu zece ani i-am urat leu­lui greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, că este moneda noas­tră“, a afirmat ieri Mugur Isărescu. El spune că în 2005 economia se despăr­ţea de o lungă perioadă inflaţionistă, înscriindu-se pe o curbă treptată a creşterii, competitivităţii şi eficienţei.

„Aveam astfel o premisă bună pentru denominare şi pentru capitali­za­rea avantajelor sale. La un deceniu distanţă constatăm că inflaţia a scăzut, iar leul a dobândit valori normale, inclusiv în ceea ce priveşte variaţiile de piaţă, valori europene, demne pentru statutul de monedă convertibilă.“

În anul tăierii celor patru zerouri, depozitele în lei reprezentau 55% din totalul depozitelor bancare, iar în prezent acestea reprezintă două treimi, potrivit datelor BNR.

„Concluziile după aceşti zece ani ar fi că în mod evident probabil că o să obţinem buletinul leului greu. Şi chiar încep să-mi pun serios problema dacă nu cumva vom asista şi la un majorat, peste opt ani“, consideră Sergiu Opres­cu, preşedintele Alpha Bank şi preşe­din­tele Asociaţiei Române a Băncilor.

 
AFACERI DE LA ZERO