Bănci și Asigurări

Isărescu: Au fost ieşiri de capital care au afectat cursul, dar avem spaţiu de manevră pentru a-l susţine

Isărescu: Au fost ieşiri de capital care au afectat cursul, dar avem spaţiu de manevră pentru a-l susţine

Autor: Ciprian Botea

03.08.2012, 00:08 2561

Ieşirile de capital străin din ultima vreme şi presiunile exercitate asupra leului au cântărit greu în decizia de ieri a consiliului de administraţie al Băncii Naţionale care a menţinut dobânda-cheie la nivelul de 5,25% pe an pentru a treia şedinţă de politică monetară la rând.

"Suprapunerea unor evenimente globale cu tensiunile politice interne a accentuat ieşirile de capital. O parte din titlurile de stat ale nerezidenţilor au fost vândute, astfel că a crescut oferta de lei şi concomitent cererea de valută, ceea ce a influenţat piaţa valutară şi cotaţiile leului", a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-un briefing de presă susţinut ieri după şedinţa consiliului.

Volumul vânzărilor de titluri de stat de­ţinu­te de investitorii străini s-a ridicat la câteva miliarde de lei în ultimele luni şi în plus ieşirile de capital sunt accentuate de băncile străine care nu prelungesc unele linii de credit acordate subsidiarelor locale în momentul în care acestea ajung la scadenţă, afirmă Isărescu. El a mai spus că în condiţiile în care ieşirile de capital nu sunt contrabalansate de intrări suplimentare, inclusiv prin absorbţia de fonduri europene, presiunea pe leu nu are cum să se atenueze.

Leul a pierdut aproape 5% din valoare în raport cu euro în ultimele trei luni pe fondul tensiunilor externe şi al crizei politice interne, iar BNR a fost nevoită să intervină mai des pe piaţă pentru a sprijini monenda naţională, ceea ce s-a văzut în nivelul rezervelor valutare ale instituţiei. Peste 2 miliarde de euro au ieşit din rezervă începând din luna mai.

"Aceste mişcări au fost contrabalansate de BNR prin metode specifice, nu doar prin intervenţii pe piaţă (...)Avem în continuare un anumit spaţiu de manevră, nu am ajuns într-un colţ, dar acest spa­ţiu trebuie administrat cu înţelepciune şi flexibilitate. Rezerva este ţinută nu ca să o foloseşti, ci mai degrabă ca să o demonstrezi", a spus Isărescu.

Banca Naţională s-a arătat îngrijorată în ultima perioadă de reducerea expunerii locale a băncilor din zona euro, fenomen care s-a accentuat în ultimele luni şi a determinat BNR să oprească ciclul de relaxare a politicii monetare început din toamna anului trecut. Dobânda-cheie la lei fusese redusă cu un punct procentual din noiembrie 2011 şi până în luna mai a acestui an.

Scăderea inflaţiei la sub 2% în pri­măvară i-a permis băncii centrale să reducă dobânda de politică monetară şi să injecteze lichiditate pe piaţă, în condiţiile în care se aşteaptă ca la finalul acestui an rata inflaţiei să se menţină în intervalul ţintit ca urmare a menţinerii consumului la un nivel redus.

Cu toate acestea, analiştii iau în calcul varianta ca procesul de reducere a dobânzii să nu fie reluat anul acesta din cauza tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a prelungirii crizei politice interne.

"BNR a evitat relaxarea politicii monetare deoarece presiunile de depreciere a leului se menţin şi vrea să păstreze opţiunea de a interveni mai puternic şi mai eficient în cazul în care leul slăbeşte prea tare. În afară de riscurile interne şi externe, nu există motive importante pentru prudenţa BNR, în con­diţiile în care ratele reale ale dobânzilor la lei rămân ridicate, rata inflaţiei se află în intervalul din jurul ţintei şi creşterea economică este modestă", consideră Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Mai ales de când s-a accentuat criza politică, BNR a lăsat un spaţiu de mişcare neobişnuit de mare pentru cursul de schimb, în ultima lună fiind depăşit pragul de 4,6 lei/euro, şi a preferat să menţină mai multă lichiditate în piaţă pentru a nu afecta costul finanţării în lei. Banca centrală se află şi sub presiunea FMI, care se află zilele acestea în vizită la Bucureşti şi care s-a arătat împotriva intervenţiilor agre­sive pe piaţa valutară, care afectează nivelul rezervelor valutare.

BNR a decis în şedinţa de politică monetară de ieri şi menţinerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 15% şi respectiv 20%. Analistul BCR Eugen Sinca nu anticipează o scădere a nivelului rezervelor minime la lei mai devreme de anul viitor.

"BNR a optat din nou pentru prudenţă datorită unei posibile creşteri a inflaţiei, a presiunilor externe asupra leului şi a mediului politic instabil pe plan intern. Scăderea abruptă a investiţiilor străine directe şi reducerea deţinerilor de titluri de stat de către nerezidenţi au pus presiune suplimentară pe leu. Leul ar putea avea nevoie în continuare de sprijinul BNR şi ne aşteptăm la o nouă emisiune de euroobligaţiuni în toamnă pentru consolidarea rezervelor valutare", a afirmat Sinca.

Isărescu a sugerat la rândul său că România s-ar putea împrumuta din nou de pe pieţele externe în perioada următoare. "Avem speranţa că lucrurile se vor clarifica în plan intern şi sperăm şi într-o îm­bunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar."

Ideea unei ieşiri pe pieţele externe este susţinută şi de faptul că în ciuda deprecierii cursului, riscul de ţară nu a crescut semnificativ. CDS-ul României ajungea ieri la 408 puncte de bază, în condiţiile în care în trecut depăşea şi 500 de puncte de bază fără să existe tensiuni prea mari pe piaţa valutară.

Inflaţia scăzută şi perspectiva unei stabilizări a situaţiei politice după alegerile parlamentare din toamnă nu creează îngrijorări din perspectiva unei eventuale majorări a dobânzii-cheie în perioada următoare, analiştii prognozând o menţinere a acesteia la nivelul de 5,25% pe an.

"Deocamdată este puţin probabil ca riscul aferent opţiunii de creştere a dobânzii să se materializeze. Tendinţa generală este de reducere şi cred că deciziile viitoare trebuie cântărite prin prisma acestui fapt. Cred că motivul principal pentru menţinerea dobânzii-cheie este acela de a oferi o ancoră de stabilitate în actualul context tensionat", crede Florian Libocor, economistul-şef al BRD.

AFACERI DE LA ZERO