Nu orice creştere economică aduce ţării dezvoltare pe termen lung, iar atunci când obiectivul atingerii unor rate înalte de creştere economică este tributar unei viziuni pe termen scurt, preţul plătit este sacrificarea echilibrelor macroeconomice, caz în care câştigurile obţinute sunt efemere – perioadelor de expansiune le vor urma inevitabil recesiuni corective, fiind posibil ca la finalul acestora câştigurile anterioare să nu fie doar erodate, ci chiar eliminate.
“Din acest motiv, deşi ar putea părea paradoxal, este preferabilă o creştere economică moderată (de exemplu, 3,5 la sută), dar pe parcursul mai multor ani, unor salturi spectaculoase temporare, urmate de contracţii cel puţin la fel de ample”, a spus astăzi Mugur Isărescu la evenimentul de lansare în dezbatere publică a documentului “România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă”.
“Singura cale prin care pot fi livrate concomitent societăţii un avans economic solid şi menţinerea echilibrelor interne şi externe ale economiei este sporirea potenţialului de creştere al acesteia prin politici structurale care să conducă la câştiguri permanente de productivitate.”
Alte declaraţii:
- Importanţa consolidării unui cadru legislativ şi de politici economice compatibil cu regulile europene a fost relevată o dată în plus de contextul creat ca urmare a rezultatului referendumului din Marea Britanie. Luările de poziţie ale reprezentanţilor autorităţilor şi partidelor politice din România au reafirmat fără echivoc ataşamentul faţă de valorile şi regulile Uniunii Europene.
- Cu toate acestea evenimentele din ultimul an au arătat că respectarea principiilor europene nu a constituit regula.
- După cum se cunoaşte, unul dintre principiile guvernanţei economice din Uniunea Europeană este ca perioadele de creştere economică să fie folosite pentru reducerea stocului datoriei publice, ceea ce reclamă surplusuri primare. Cu alte cuvinte, politica fiscală trebuie să evite conduite prociclice, care să exacerbeze fluctuaţiile ciclului economic.
- Un alt exemplu relevant este cel al iniţiativelor legislative din domeniul financiar bancar. Este adevărat că statutul BNR trebuie îmbunătăţit, dar în nici un caz în direcţia propunerilor legislative anunţate recent. Dimpotrivă. şi în cazul debitorilor ipotecari directivele europene prevăd măsuri clare de protecţie, însă iniţiativele legislative promovate în România s-au îndepărtat de prevederile acestora.
- Nu doar mărimea impozitelor contează, ci şi povara birocraţiei, domnia legii, timpul şi costurile cu obţinerea de avize şi autorizaţii.
