Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat marţi, după şedinţa de politică monetară, că scăderea Robor din ultimul timp nu are legătură cu taxa bancară, ci cu lichiditatea din piaţă şi cu percepţia analiştilor în privinţa evoluţiei inflaţiei.
Robor pe termen scurt ţine de lichiditatea din piaţă, a menţionat Isărescu.
Referitor la taxa bancară, el menţionează că principala nemulţumire este legată de faptul că taxa a fost legată de Robor. Mai mult decât atât, impunerea acestei taxe trebuia prezentată înainte băncilor, şi mai ales Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială.
”Vom solicita comitetului o discuţie în privinţa acestei taxe”, a menţionat guvernatorul.
BNR a păstrat marţi dobânda de politică monetară la 2,5%. Declaraţiile lui Isărescu vin după ce ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a afirmat duminică, într-o emisiune la TV, că îl invită pe guvernatorul BNR la ministerul Finanţelor, unde nu a fost de foarte mult timp, să discute despre taxa bancară şi evoluţia Robor.
„N-am primit niciun fel de document”, a afirmat marţi Mugur Isărescu, în briefing-ul de presă după prima şedinţă de politică monetară din acest an, întrebat dacă a primit vreo invitaţie din partea ministrului Finanţelor Publice.
De asemenea, în ceea ce priveşte presiunile pe care BNR le face asupra băncilor pentru a nu scădea ROBOR, Guvernatorul BNR a negat.
„Este principalul instrument de politică monetară. Este o aiureală. N-am făcut nicio presiune”, a subliniat Isărescu, referindu-se la faptul că rata de politică monetară este la 2,5% pe an.
Potrivit comunicatului BNR, Cotaţiile relevante ale pieţei monetare interbancare şi-au restrâns ecartul pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din 2018, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil până spre finalul anului 2018.
Creditul acordat sectorului privat şi-a accelerat creşterea anuală în luna octombrie, iar în luna noiembrie s-a temperat uşor, media acestei creşteri rămânând marginal superioară celei din trimestrul III. Evoluţia a fost susţinută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăţilor nefinanciare – pe seama componentei în valută – , precum şi de prelungirea ritmului înalt de creştere al celui destinat populaţiei, în uşoară încetinire totuşi faţă de trimestrul III. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,6 la sută în luna noiembrie, de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei şi a menţinerii ei pe orizontul foarte scurt de timp uşor sub limita superioară a intervalului ţintei de inflaţie, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2018.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt amplificate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Relevante sunt şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum şi caracterul intempestiv şi conţinutul setului de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie.
