Isărescu despre impactul local al situaţiei din Grecia: „Sperăm să prevaleze raţiunea. În cazul în care emoţia e predominantă, putem să acţionăm şi cu instrumente de calmare“

Instituţiile de credit româneşti cu capital grecesc nu sunt depen­dente de băncile-mamă din Grecia, sunt sigure, bine ca­pita­lizate şi au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile, iar în caz de momente emoţionale mai mult sau mai puţin justificate singurii care pierd - timp, dobânda şi comi­sioanele de re­tragere - sunt deponenţii, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

El a îndemnat la raţiune şi înţelep­ciune în privinţa impactului situaţiei din Grecia şi a făcut apel la deponenţi din bănci să nu acţioneze emoţional.

„Toate cele patru bănci din Ro­mânia cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislaţiei din România şi sunt supra­vegheate direct de BNR. În consecinţă, eventualele măsuri ale autorităţilor elene de restricţie a mişcărilor de ca­pital nu se aplică băncilor din Ro­mânia, şi nici măsurile de limitare de retragere de numerar. În cazul în care emoţia e predominantă, şi nu înţelep­ciunea şi ra­ţiunea, putem să acţionăm şi cu instru­mente de calmare. Utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem“, a dat asigurări Isărescu la briefingul după şedinţa consiliului de adminis­traţie al băncii centrale.

Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri să menţină atât dobân­da-cheie, cât şi ratele rezervelor minime ob­li­gatorii, în acord cu estimările ana­liş­tilor. Tensiunile legate de situaţia din Grecia, accentuarea fluctuaţiilor cursu­lui de schimb al leului, incertitu­dinile privind acordurile României cu insti­tuţiile internaţionale şi divergenţa con­duitelor politicilor monetare ale prin­cipalelor bănci centrale din lume au determinat BNR să reconsidere pru­dent ciclul politicii monetare.

Criza din Grecia nu a rămas fără con­secinţe pe plan local. Leul s-a de­pre­ciat luni faţă de euro, cursul urcând la 4,49 lei/euro, până la maximul ultimelor cinci luni. În ultimele două zile, leul a mai recuperat teren, iar ieri cursul a ajuns la 4,47 lei/euro. În raport cu do­larul a fost depăşit pragul de 4 lei/dolar. Ana­liştii se aşteaptă ca pre­siunea pe leu să continue pe tot par­cursul acestei săp­tă­mâni, care este decisivă pentru soarta Gre­ciei.

Cele patru bănci cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc: în funcţie de active au o pondere de 12% şi nu se află nicio bancă cu capital grecesc printre primele cinci bănci din sistem, iar în top 10 se situează două bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital grecesc, după cum a amintit Isărescu.

Liniile de finanţare de la băn­cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majo­ri­ta­tea semnificativă a liniilor de fi­nan­ţare, de 81,5%, au scadenţă mai mare de un an, a arătat Isărescu. „Nu au cum să retragă aceste linii de finanţare. În cazul nereînnoirii la scadenţa care ex­piră în cursul anului curent, băncile din România cu capital grecesc au resurse supli­mentare de a obţine li­chi­di­tăţi. Ac­tivele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finan­ţare la BNR re­prezintă aproape dublu faţă de ne­voile de lichiditate în ipoteza ne­reîn­no­irii în totalitate a liniilor de finan­ţare de la băncile-mamă în cursul acestui an.“

Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. (172% dec 2008)

„Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de com­pensare încheiate cu acţionarii, la reco­man­darea clară a Direcţiei de Supra­veghere a BNR. Băncile cu ca­pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor.“

O retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în ca­drul băncii locale, a avertizat guver­natorul BNR.

Băncile din România cu capital gre­cesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.

Rata de solvabilitate a acestora este de 17,6% în creştere de la 16,3% în de­cem­brie 2014 şi peste pragul regle­mentat, de 8%, iar calitatea fondurilor pro­prii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

„Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la facilităţile de finanţare rapidă de la BNR“, a men­ţio­nat Isărescu.

El a adăugat că BNR adoptă mă­suri care să le asigure lichidităţi şi în con­diţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, având deschisă la BNR facilitatea de repo.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru bănci cu capital grecesc se si­tuează la un nivel corespunzător, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% în aprilie, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Guvernatorul pledează pentru un nou acord cu FMI: Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ

Negocierile cu FMI şi Comisia Europeană vor continua, întrucât un acord cu instituţiile financiare nu reprezintă doar ancore pentru România, ci şi credibilitate, mai ales în contextul tensiunilor din Grecia şi al celui intern, pe fondul unor măsuri ample de relaxare fiscală, consideră şeful BNR.

„Contextul internaţional, dar şi cel intern, respectiv nevoia de consolidare, de a arăta că tot ce am făcut în aceşti patru ani se consolidează, să creadă şi partenerii noştri, solicită menţinerea acordului cu UE şi cu FMI sub diverse forme. Eu cred că negocierile vor continua şi este bine. (...) Nu vedem cum un program fiscal (de reduceri de taxe – n. red.) atât de ambiţios poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaţionali şi cu atât mai mult în contraargumente cu dânşii.”

Orice decizie politică în contradicţie cu legităţile economice „va fi plătită scump“, costurile de finanţare majorându-se.

„Credinţa mea este că negocierile vor continua şi vom adânci toate problemele care sunt încă în discuţie. (...) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din şanţ în şanţ, în zig zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale şi să ţinem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacţia noastră este imediată. Am şi spus că pe actualul proiect de Cod fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului“, a menţionat guvernatorul.

Cum justifică BNR decizia de menţinere a dobânzii-cheie şi a RMO

* Relativa accentuare a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului pe fondul tensiunilor legate de situaţia Greciei şi a volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale

* Menţinerea ratei anuale a inflaţiei sub limita de jos a intervalului ţintei staţionare de inflaţie, concomitent cu accelerarea creşterii economice în primul trimestru al anului 2015 determinată de dinamizarea consumului şi a investiţiilor

* Perspectiva intrării şi menţinerii pe termen scurt a ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ, ca efect al extinderii începând cu 1 iunie 2015 a aplicării cotei reduse de TVA la toate alimentele şi serviciile de alimentaţie publică

* Actuala conjunctură - situaţia din Grecia, incertitudinile privind acordurile României cu instituţiile internaţionale şi divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume - reclamă o reconsiderare prudentă a ciclului politicii monetare

* Ascensiunea mai pronunţată a creditului în lei, pe fondul reducerilor succesive ale dobânzii-cheie, al scăderii graduale a ratei RMO pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit şi al gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.