Guvernatorului BNR Mugur Isărescu i-a mai revenit zâmbetul pe buze după ce a văzut ultimele date pe luna martie, care indică o revenire a creditării, „piatra de moară“ a economiei în anii de criză. Însă redresarea creditării nu este foarte viguroasă, „divorţul“ dintre bănci şi companii fiind încă dominant.
„Creditarea îşi revine, nu doar pe sectorul imobiliar, ci şi pe consum, ceea ce este îmbucurător. Sperăm din toată inima într-o apropiere reciprocă între bănci şi întreprinderi, nu divorţul care este încă dominant. Băncile spun despre întreprinderile româneşti că nu sunt capitalizate sau că nu au management corespunzător. Iar întreprinderile spun de multe ori despre bănci că sunt distante. Asta ar însemna apropierea – înţelegere reciprocă“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.
Consiliul de administraţie al BNR a decis să îngheţe dobânda-cheie la nivelul de 3,5% şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelurile de 12% la lei şi 18% la valută. Ciclul de reducere a dobânzii-cheie, iniţiat în iulie 2013, s-a încheiat în februarie.
În urma relaxării politicii monetare banii s-au ieftinit pe piaţa monetară, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de preţ în majoritatea contractelor de credite de retail în lei, coborând spre 3%.
Şi dobânzile la creditele în lei s-au înscris pe un trend descendent în ultimele luni, coborând sub pragul de 10%. Revigorarea creditării în lei a fost influenţată de reducerea dobânzilor.
În ultimele luni s-a conturat tot mai vizibil trendul de înlocuire a creditelor în valută cu finanţări în lei, semnalat de bancheri încă de anul trecut. Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60% pentru prima dată în ultimii cinci ani, ceea ce contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, în viziunea băncii centrale.
Luna martie a fost cea mai bună lună pentru creditul în lei din perioada de criză, împrumuturile în lei pentru populaţie şi firme crescând cu 2 mld. lei. Stocul creditelor în lei acordate de bănci companiilor şi clienţilor individuali a depăşit 88 mld. lei în martie, fiind cu 4,7% peste nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pe de altă parte, creditarea în valută a scăzut, cu 8% an la an. Banca centrală a remarcat accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională, concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
În privinţa ratelor rezervelor minime obligatorii, BNR a reiterat faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua „într-un dozaj adecvat şi la momentul oportun“, în funcţie de contextul economico-financiar.
Reducerea RMO la pasivele în lei a fost amânată pentru că este nevoie de o creştere mai accelerată a creditării, iar ajustarea ratelor la valută nu se putea face în luna mai pentru că este un vârf de rambursare a împrumuturilor externe, după cum a explicat Isărescu.
„Era aproape imposibil ca într-o lună în care aveam de rambursat peste două miliarde de euro să mai reducem şi rezervele minime. Şi cu trei puncte dacă o făceam, erau 500-600 de milioane de euro. Nu dădea bine.“
Ratele rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei vor fi reduse doar atunci când va exista o creştere a creditării în lei aproape „dublă“, pentru ca banca centrală să aibă siguranţa că poate să fie absorbit excesul de lichiditate, a arătat guvernatorul BNR.
„Este o chestiune de psihologie încrederea dintre bănci şi clienţi. Apropierea dintre bancheri şi companii este soluţia «a la long» pentru băncile din România. Nu este o vorbă goală. Dacă staţi la distanţă şi trimiteţi semnale descurajatoare. Dacă te apropii de client începi să-l înţelegi.“
Guvernatorul BNR a avertizat băncile că şi-au epuizat alte surse de câştig şi creditarea este singura sursă de profit.
„Băncile şi-au epuizat alte surse de câştig. Ce ar mai putea face? Să mai pună comisioane? Nu. Populaţia a învăţat să discute cu banca şi nu mai acceptă orice. Totodată, utilizarea cardurilor nu mai poate să dea surse mari de venituri şi atunci principala sursă de venit a băncilor care vor să facă business, profit în România rămâne creditul, şi nu creditul de consum, pentru că există un grad de saturare, ci creditul pentru companii“, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR spune că nu şi-a schimbat părerea că este greu să faci afaceri în România şi a adus în discuţie fiscalitatea împovărătoare.
„Mi se pare chiar mai greu. Parcă nu s-a uşurat. Într-un trimestru am plătit trei miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv. Dar nici chiar aşa. Una-două, ba impozit pe aia, ba pe profit, poate ne uşurează acum cu profitul reinvestit. Când mi-a zis cât trebuie să plătească firma impozitul pe profit aproape că i-am închis telefonul în nas contabilului.“
„Intrarea în zona euro, o chestiune politică“
Guvernatorul BNR a declarat ieri că stabilirea obiectivului de intrare în zona euro este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. „Despre 2018 - 2019 nu cred că este în afară de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem nişte termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla aşa: de la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta şi zice gata, aţi intrat în zona euro.“ În opinia lui Isărescu, fixarea unui obiectiv ambiţios precum aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ţării, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social.
Cum explică BNR decizia de ieri
Cele mai recente date macroeconomice evidenţiază menţinerea inflaţiei la niveluri scăzute. Factorii conjuncturali şi evoluţia altor indicatori, printre care dinamica preţurilor producţiei industrale, sugerează menţinerea presiunilor inflaţioniste la niveluri moderate.
Continuarea procesului de dezinflaţie a validat ajustările operate anterior în conduita politicii monetare. Această conduită a vizat ancorarea eficace a anticipaţiilor inflaţioniste, fiind adecvată menţinerii pe termen mediu a stabilităţii preţurilor corespunzător, concomitent cu sprijinirea revigorării procesului de creditare.
Îmbunătăţirea activităţii economice continuă să fie impulsionată de dinamica pozitivă a exporturilor şi de evoluţia favorabilă a sectorului industrial, dar şi de consolidarea treptată a consumului. Pe plan extern, contul curent şi rezervele internaţionale se menţin într-o zonă confortabilă în condiţiile rambursării unei părţi substanţiale a datoriei externe publice.
Se remarcă accentuarea ritmului de creştere în termeni reali a împrumuturilor în monedă naţională concomitent cu adâncirea dinamicii negative a creditelor în valută, creşterea creditării totale a sectorului neguvernamental plasându-se astfel în continuare în teritoriu negativ.
Ponderea împrumuturilor în valută în soldul creditului acordat sectorului privat a coborât sub nivelul de 60 la sută (59,5 la sută) pentru prima dată în ultimii cinci ani, fiind de natură să contribuie la consolidarea mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Ratele dobânzilor pe piaţa monetară, în special cele utilizate drept reper în cadrul contractelor de împrumut, oscilează în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce a permis ajustarea în continuare a ratelor dobânzilor pentru creditele noi.
Potrivit noii proiecţii, rata anuală a inflaţiei se va situa la nivelul de 3,3 la sută la finele anilor 2014 şi 2015, concomitent cu o evoluţie a ratei medii anuale a inflaţiei în apropierea ţintei staţionare multianuale.
Similar evaluărilor precedente, riscurile asociate acestei perspective provin cu preponderenţă din mediul extern, şi anume: variabilitatea pe termen scurt şi mediu a apetitului pentru risc al investitorilor şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră din sistemul bancar.
CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii, reiterând faptul că procesul de armonizare pe termen mediu a acestora cu nivelurile europene va continua într-un dozaj adecvat şi la momentul oportun, în funcţie de contextul economico-financiar.
BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin calibrarea conduitei politicii monetare şi utilizarea judicioasă a instrumentelor de care dispune, să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară.
Ce spun analiştii despre decizia Băncii Naţionale
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen: Decizia a fost în linie cu aşteptările. Cred că impactul asupra economiei va fi pe de o parte unul neutru, la modul că decizia este precaută şi nu va genera mişcări majore de dobândă în piaţă. Pe de altă parte, şi foarte important, cred că a fost transmis un mesaj de consolidare şi încredere, dată fiind actuala conjunctură în care se discută despre riscuri de deflaţie şi geopolitice. Astfel, cred că decizia a fost una adecvată contextului actual. Evoluţia activităţii bancare din ultimul an, concretizată prin accentuarea încrederii în leu şi creşterea componentei în lei a creditului, şi prin creşterea economisirii, poate fi susţinută.
Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank: Chiar dacă nu s-au luat noi măsuri, banca centrală va oferi probabil sprijin suplimentar activităţii economice, prin intervenţiile sale valutare împotriva monedei naţionale menţinând ratele de dobândă la valori reduse. Faptul că ratele rezervelor minime rămân nemodificate în pofida afirmaţiilor recente, inflaţiei record şi a unui curs relativ stabil sugerează că fereastra pentru asemenea mişcări s-a închis. Astfel, asemenea decizii par probabile abia într-un ciclu de majorare a ratei de politică monetară, ciclu ce credem că ar putea debuta în 2016.
Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank: Decizia băncii naţionale a fost consecventă cu aşteptările pieţei. Considerăm că decizia de a menţine dobânda de referinţă la 3,5% este justificată de dinamica inflaţiei, ce va accelera de la minimele actuale începând din luna aprilie. De asemenea, considerăm că revizuirea prognozei de inflaţie pentru 2014 la 3,3%, faţă de 3,5% în februarie, subliniază faptul că BNR nu intenţionează să crească rata de politică monetară în anul curent. Deşi probabilitatea unor reduceri ale rezervelor minime obligatorii crescuse pe fondul presiunilor de apreciere ale leului, considerăm că BNR nu a dorit să crească excesul de lichiditate din piaţa monetară. Cel mai probabil, banca centrală va folosi în continuare lichiditatea din piaţa interbancară ca pârghie pentru ajustarea condiţiilor monetare.
Romnia anunţă oficial că trece la euro din 2019
Liviu Voinea, ministrul bugetului, a anuntat ieri la reuniunea ministrilor de finante europeni, Ecofin, ca Guvernul României a stabilit 1 ianuarie 2019 ca data-tinta pentru aderarea României la zona euro pe baza progreselor realizate in privinta convergentei reale si nominale, a evolutiei reformelor structurale si a perspectivelor solide de crestere economica.
„Tinta de trecere la euro peste cinci ani reprezinta un «proiect de tara». Este un obiectiv realizabil, de data aceasta. Totodata, este un obiectiv necesar: in contextul geopolitic actual România are nevoie de o ancora suplimentara de protectie. In al treilea rând este un obiectiv util, benefic, pentru populatie si companii, având in vedere ca se reduce costul imprumuturilor, scade riscul valutar“, a declarat Voinea pentru ZF.
