Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a făcut ieriapel la prudenţă în contextul turbulenţelor financiareinternaţionale, amintind că economia românească este deschisă lamişcările de capital şi la fenomenele de incertitudine şi panică,fiind mai vulnerabilă decât în 2008 la ieşiri masive decapital.
Deşi apreciază că economia este bine aşezatăpe o direcţie bună, fiind posibilă chiar depăşirea prognozei decreştere de 1,5% în 2011, având în vedere anul agricol bun,guvernatorul BNR a avertizat cu privire la riscul de contagiune laturbulenţele de pe pieţele financiareinternaţionale.
"De regulă, şi în acest moment cu atât maimult, trebuie să fim prudenţi pentru că avem o economie deschisă lamişcări de capital, la fenomenele de incertitudine şi panică, lacontagiune. În ceea ce priveşte contagiunea, primul lucru care sepoate întâmpla în România este ca investitorii să fie mai puţinîncrezători şi asta se transmite foarte repede, pentru că nici noica ţară nu suntem prea optimişti, suntem tentaţi să fim mai curândpesimişti", a declarat Isărescu într-o conferinţă în care aprezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
În opinia guvernatorului, ieşirile masive decapital ar crea vulnerabilităţi mai mari decât în 2008, având învedere că piaţa interbancară este mai adâncă, iar pondereanerezidenţilor care deţin titluri de stat acrescut.
"Vedem o anumită contagiune mai ales pecanalul neîncrederii. S-ar putea să se manifeste ceva mai mult şiprin mişcări de capital. Doresc să vă amintesc că piaţa s-aadâncit. E mult mai adâncă, piaţa titlurilor de stat are o ponderemult mai mare a nerezindenţilor, iar vulnerabilităţile ar putea săcrească. Noi nu am observat o tendinţă de ieşire a capitalurilor",a spus Isărescu, adăugând însă că volatilitatea cursului acrescut în trimestrul al doilea comparativ cu primele luni aleanului.
Isărescu a amintit de criza de lichiditatedin 2008, când băncile româneşti "nu prea aveau titluri de stat",astfel că accesul la Lombard (facilitatea de credit a BNR) nu s-afăcut cum trebuie, iar piaţa nu a funcţionat.
În octombrie 2008, chiar înainte de alegerileparlamentare, leul era sub o presiune imensă de depreciere,cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro.BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiileînapoi la 3,7 lei, însă a lăsat piaţa fără lei. În aceste condiţiia apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară, unde dealeriiajunseseră să coteze rate de peste 50% pe an pentru a atragelichidităţi, iar BNR a fost nevoită să introducă plafoaneadministrative pentru indicatorul Robor, întrucât creştereaacestuia se reflecta în costul suportat de clienţii cu credite înlei.
Acum piaţa interbancară este mai adâncă decâtîn 2008, însă antrenează şi vulnerabilităţi mai mari. "Ca în oricepiaţă adâncă apar şi vulnerabilităţi. Băncile, intermediariifinanciari lucrează cu instrumente mai complicate, le urăm să fieşi prudente, să fie atente la instrumentelesofisticate."
Guvernatorul BNR a îndemnat populaţia şipresa să nu ia în considerare mişcări de câteva procente alecursului, de 2-5%, având în vedere că în contextul internaţional,cu mişcări semnificative de capital, un indicator trebuie săfluctueze şi pe piaţa locală. "Lăsaţi-l puţin să se plimbe îndirecţii de nimeni ştiute că astfel se echilibrează lucrurile.Altminteri explodează în alte părţi."
BNR priveşte încetinirea creşterii economicedin Uniunea Europeană ca pe un factor de risc, având în vedere căs-ar reflecta negativ în evoluţia PIB anul viitor, fiind vorba deprincipalii parteneri comerciali. În aceste condiţii, bancacentrală speră într-o revenire "înceată, dar sănătoasă aconsumului", în special în domeniul celor care produc, rămânând devăzut în ce măsură se vor compensa.
Un alt risc extern provine din cursul deschimb euro/dolar, potrivit lui Isărescu, iar pe termen mediupersistă presiuni din evoluţia preţurilor internaţionale alemateriilor prime, în special petrol şi mărfurialimentare.
"Suntem mai vigilenţi pe impactul nefavorabildin exterior, care se poate manifesta şi în ceea ce priveşteinflaţia, dar şi în lucruri mai rapide, intrări, ieşiri de capital,volatilitate mai ridicată sau neîncredere. Suntem atenţi şi lasituaţia băncilor cu capital străin din România, suntem gata deacţiune pentru a limita orice efect negativ. Suntem pregătiţi şi cuarma la picior şi gata de intervenţie - avem clarificate şiinstrumentele şi cadrul juridic de intervenţie. Avem programe pepuncte: dacă se întâmplă asta, facem aşa", a dat asigurăriguvernatorul BNR.
Ce mesaje a transmis guvernatorul BNR MugurIsarescu
n Creşterea PIB va depăşi estimărileautorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduceîn plus un miliard de euro, respectiv un punct procentual dinPIB.
n Volatilitatea cursului a sporit faţă deeuro în al doilea trimestru comparativ cu începutul anului. Dareste mai mică decât în cazul zlotului şiforintului.
nCursul de schimb nu a fost atât de stabil.Efectele pozitive din economia românească contrabalansează efectelepreponderent negative din exterior.
n BNR nu intenţionează să ia măsuri precumcele adoptate de Ungaria în ceea ce priveşte creditele în francielveţieni. Există riscuri atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi,dar mult mai rezonabile comparativ cu situaţia din Ungaria. Avem2-3 bănci unde riscurile sunt mai mari şi le-am adresat sugestiaputernică să provizioneze aceste riscuri şi dânşii au făcut-o, suntascultători. Trebuie avută în vedere o abordare individuală, înfuncţie de opţiunea fiecărui client.
n Datele privind inflaţia încep să arate maibine şi noi sperăm ca, cel puţin în această perioadă de vară,îmbunătăţirile să fie substanţiale. BNR a revizuit în scădereprognoza de inflaţie pentru acest an, de la 5,1% la 4,6%, şiprognoza pentru 2012, de la 3,6% la 3,5%. Nu ne aşteptăm cascăderea inflaţiei în România să se facă pestenoapte.
n Eliminarea subvenţiilor la energia termicăar putea avea un impact în rata inflaţiei de 0,5-0,7 puncte, darjumătate din populaţie ar putea primi în continuare o formă desubvenţie, ceea ce va limita acest efect.
n Creşterea salariilor bugetarilor trebuieatent cântărită, aşa cum acţionează şi Guvernul. Se calculează decâteva ori şi după aceea se ia o decizie. După ce dai ca să ieiînapoi e aproape sinucidere... politică.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
