Bănci și Asigurări

Isărescu le dă un bonus de 8 mil. euro lunar celor cu credite în valută

Isărescu le dă un bonus de 8 mil. euro lunar celor cu credite în valută

Autor: Liviu Chiru, Bogdan Alecu

22.03.2011, 23:49 53

Aprecierea leului faţă de euro cu peste 3% de la începutulanului, până la un curs de 4,14 lei/euro, indusă de Banca Naţionalăcondusă de guvernatorul Mugur Isărescu pentru a tempera scumpireaproduselor importate, le dă o gură de oxigen şi celor care au deplătit rate la credite în valută, efortul total fiind acum mai miccu circa opt milioane de euro într-o singură lună, potrivitcalculelor ZF.

"În total clienţii persoane fizice au în derulare 7,5 milioanede credite, din care 933.000 sunt în valută", spune Şerban Epure,directorul general al Biroului de Credit. În general, alternativacreditelor în valută a fost preferată pentru accesarea de creditede mare valoare, pentru investiţii imo­biliare, astfel că şi ratalunară este importantă. Luând în considerare că rata lunară la uncredit de 40.000 de euro (valoarea medie a creditelor ipotecarevândute în programul "Prima casă") este de circa 250 de euro,reiese că pentru cele aproape un milion de credite în valută aflateîn derulare românii plătesc circa 233 mil. euro lunar. Îndecembrie, aceasta ar fi însemnat un efort în lei peste 997 mil.lei. La cursul actual, suma echivalentă este de numai 964 mil. lei,adică mai puţin cu 33 mil. lei (aproape 8 mil. euro). Aceştia suntbani care rămân în plus pentru celelalte cheltuieli curente, oveste bună şi pentru comercianţi.

Dincolo de câştigul celor care s-au împrumutat în valută,analiştii consideră că pariul BNR de a tempera inflaţia prin cursare şanse să funcţioneze, dar acum totul depinde de cât de repedese vor replia comercianţii cu preţurile. Impactul scăderii cursuluise vede aproape instantaneu la bunurile şi serviciile ale cărorpreţuri sunt exprimate în euro - la telefonie, dar şi la auto."Conform estimărilor noastre, o apreciere a leului cu 10% laînceput de an ar determina scăderea inflaţiei la final de an cu1-1,5 puncte procentuale, exceptând impactul direct care semanifestă în cazul produselor ale căror preţuri sunt exprimate îneuro. Mare parte a efectului indirect al aprecierii leului faţă deeuro se manifestă foarte rapid asupra preţurilor de consum, întredouă şi patru luni", estimează Nicolaie-Alexandru Chideşciuc,economistul-şef al ING Bank.

Adăugând şi efectul direct asupra pre­ţurilor exprimate îneuro, impactul asupra inflaţiei anuale ar putea ajunge la 2 puncteprocentuale.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a arătat la începutul luniimartie că mişcări de curs de până la 4% nu ar trebui să fie băgateîn seamă, dar o întărire a leului ar putea să ajute la ancorareaaşteptărilor inflaţioniste, mai ales din partea comercianţilor careinvocau depre­cierea cursu­lui ca un motiv pentru creştereapreţurilor. Faţă de nivelul cursului de atunci, intervalul indicatde guver­nator este de 4-4,4 lei pentru un euro.

"La începutul anului am calculat bugetul pe anul acesta la un cursde 4,5 lei pentru un euro. Nu am luat în calcul o apreciere amo­ne­dei naţionale, ci din contră, ne aşteptam să se devalorizeze.În ceea ce priveşte preţurile maşinilor, acestea s-au redus atuncicând se calculează în lei, în condiţiile în care acestea se vând lacursul din ziua achiziţiei", a spus Nicolae Sorescu, directorulgeneral al diviziei auto a grupului Rădăcini, care deţine dealeriai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki şi Citroën.

Clienţii nu beneficiază însă chiar de cursul publicat de BNR, încondiţiile în care majo­ritatea comercianţilor folosesc întranzacţii cota­ţiile băncii cu care lucrează. Chiar şi unele băncifolosesc în relaţia cu clienţii un curs calculat pe baza cursuluiBNR, dar la care adaugă o anumită marjă.

Dealerii au suspectat din februarie că BNR vinde euro pe piaţainterbancară pentru a forţa o scădere a cursului, interpretând căîncearcă astfel să micşoreze presiunea de scumpire a bunurilorimportate. Mişcarea a venit după ce inflaţia anuală a acceleratpeste aşteptări în februarie, la 7,6%, fiind foarte departe deprognoza BNR pentru decembrie, de 3,7%. Şocul a fost indus descum­pirea alimentelor şi carbu­ranţilor, ca efect la creşterilecota­ţiilor de pe pieţele inter­naţionale. De altfel, tot mai mulţianalişti consideră că in­flaţia ar putea să rămână peste 4% sauchiar 5% la sfâr­şitul anului, ceea ce ar în­semna că BNR rateazăpen­tru a cincea oară la rând ţinta de inflaţie.

Încurajaţi de trendul de scădere a cursului dictat de BNR înultima lună, şi investitorii străini au început să cumpere lei, iardealerii şi analiştii văd tot mai probabil o revenire a euro sprepragul de 4 lei în următoarele luni. BNR a calculat ieri un curs de4,1439 lei pentru un euro, în scădere cu 2,46 bani faţă de ziuaprecedentă, stabilind astfel un nou minim al ultimelor zece luni.Vestea bună este că şi dolarul se află la minimul ultimului an, iarieri a pierdut încă 3,35 bani la cursul oficial, coborând la 2,9093lei. "Momentan aprecierea leului nu ne-a adus mai mulţiclienţi.

Cum­părătorul va realiza avantajul de preţ doar dacă leul vacontinua tendinţa de apreciere pentru câteva luni consecutive.Clientul român este obişnuit doar cu o devalorizare a leului, oschimbare pozitivă pentru client are nevoie de timp pentru a-şiarăta efectul", comentează Alin Tapalagă, directorul general alPorsche Inter Auto, divizia de retail auto a Porsche România, celmai mare importator de pe piaţa locală. Rămâne însă riscul caaprecierea cursului să fie la un moment dat inversată, ceea ce vatrimite preţurile înapoi în sus şi chiar cu o viteză mai mare. Înparalel, un leu mai puternic ameninţă să lovească în creştereaexporturilor, singurul motor care a tras economia în sus în ultimulan.

"Aprecierea cursului poate fi o pârghie pentru a temperainflaţia, este un canal im­portant de influenţare a preţurilor,însă riscul este ca, în cazul în care aprecierea este bruscă,nesustenabilă, să fie urmată de o corecţie la fel de rapidă, ceeace se traduce într-o volatilitate crescută, care este îndetrimentul mediului eco­nomic", subliniază Rozalia Pal,eco­nomistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Ea spune că efectulasupra exporturilor este limitat, întrucât competitivitatea lordepinde probabil mai mult de factori legaţi de apartenenţa lalanţul de producţie european.

Nicolaie Chideşciuc de la ING Bank spune însă că un curs de sub4 lei/euro ar încetini vizibil creşterea exporturilor, mai ales căşi cererea pe pieţele externe dă semne de slăbiciune.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO