Banca centrală mai are „câmp de acţiune“ pentru relaxarea politicii monetare, iar rezervele minime obligatorii vor fi reduse gradual, cu un dozaj adecvat şi la momentul potrivit, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
„Inflaţia scăzută ne dă posibilitatea să continuăm programul de relaxare a politicii monetare. Mai avem o călătorie lungă cu rezervele minime obligatorii în lei şi valută. Avem câmp de acţiune, nu suntem blocaţi la mantinelă. Ratele RMO se pot reduce gradual, cu un dozaj adecvat şi la timpul potrivit. Mai important decât medicamentul este dozajul“, a declarat ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Consiliul de administraţie al BNR a decis recent să reducă dobânda-cheie la un nou minim istoric de 2,75%, măsura fiind însoţită de o ajustare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută la 14%, precum şi de o îngustare a coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi), la +/- 2,5 puncte procentuale de la +/-2,75 puncte procentuale.
Rezervele minime obligatorii la lei au fost ajustate în septembrie de la 12% la 10%.
Banca centrală păstrează obiectivul strategic ca într-un interval rezonabil să ajungă cu rezervele minime la 2% fără a face salturi mari, a arătat Isărescu.
„Probabil pasul va fi de două puncte procentuale. Să vedem cum reacţionează şi economia, ce se întâmplă cu banii. Nu vrem să creăm şocuri.“
Guvernatorul BNR a declarat că, personal, nu este mulţumit de maniera în care merge creditarea, în special în zona IMM-urilor.
„Avem o expansiune clară a creditului în lei, în urma reducerii dobânzilor. Se restabileşte un echilibru necesar între creditarea în lei şi valută. Înseamnă că măsurile noastre au avut efectul dorit. Stocul total de credite este încă în teritoriu negativ, dar creşterea creditării lei este mai mare decât scăderea la valută. Dar, creditarea în lei pentru firme nu mă mulţumeşte", a explicat Isărescu. Finanţările în lei au crescut, în special, pe seama programului „Prima Casă“, iar contractarea unui credit pe 15-20 de ani reprezintă un semnal de încredere pentru BNR, potrivit lui Isărescu.
În schimb, finanţarea firmelor este firavă, iar cea a IMM-urilor este „mai rău decât firavă“, în opinia guvernatorului BNR.
Creşterea economică slabă, menţinerea creditării totale în teritoriul negativ şi inflaţia scăzută au permis BNR să accelereze în acest an procesul de relaxare a politicii monetare.
În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, Isărescu a spus că o apreciere a monedei naţionale nu este de dorit.
„Tare nu cred că am face bine dacă am lăsa leul să se întărească. Cred că este pe unde trebuie să fie. De aceea, am dat raportul între salarii şi productivitate. Dacă ai un raport negativ, există motive de întărire în continuare, pentru că există un câştig de productivitate. Dar asta ar însemna să ai creştere de productivitate permanent peste creşterile salariale. Vedeţi care este atmosfera în ţară. Se scriu articole despre România colonială, salariile coloniale din România, deci, sincer să vă spun, eu nu văd că, fiind în Uniunea Europeană, având încă migraţie de forţă de muncă, putem să păstrăm nivelul salarial «a la long» la niveluri foarte scăzute. Dimpotrivă! În mintea mea, nu văd deloc un leu mai apreciat“, a spus Isărescu.
