"Revenirea României pe pieţe este un «must». Nu este o opţiune: o fac sau nu. Ce putem să facem este să revenim corect (pe pieţe - n. red.), nu foarte scump, cu o traiectorie de costuri acceptabile. Dacă nu o faci în baza unei strategii, ci din joi în Paşti, o faci într-o manieră necredibilă. Dacă o mai faci şi când eşti cu cuţitul la os, pieţele sunt sângeroase, au mirosul sângelui şi te execută. Un dialog al Ministerului Finanţelor cu pieţele este obligatoriu", a declarat ieri Isărescu.
"Orice se poate spune despre împrumutul de pe piaţa americană, dar nu că a fost ieftin. Este un împrumut care vine după 16 ani, plăteşti acolo o primă de reintrare pe piaţă, plăteşti o primă de risc, aşa cum este percepută întreaga Europă în prezent. Bănuiesc că nu foarte târziu un asemenea împrumut poate să fie redeschis şi va fi mai ieftin şi cred că tendinţa yield-urilor va fi în jos."
Săptămâna trecută Finanţele au acceptat un randament de 6,875% pentru a plasa obligaţiuni de 1,5 miliarde de dolari pe piaţa americană la o maturitate de 10 ani, oferindu-le investitorilor o primă totală de peste 0,6 puncte procentuale. Unii analişti au apreciat că volumul foarte mare al cererii - de circa 7 mld. dolari - a fost justificat tocmai de această primă generoasă. Şi în ciuda cererii spectaculoase, Finanţele au luat numai 1,5 mld. dolari tocmai pentru a nu-şi asuma un cost considerabil.
Finanţarea "à la long" nu se face de la instituţiile financiare internaţionale, ci de pe pieţe. Dacă în anii '50, circa 80% din finanţările externe ale ţărilor veneau de la instituţiile financiare internaţionale şi din SUA şi 20% din pieţele de capital, în anii '90 raportul s-a inversat, finanţarea fiind de 80% din pieţele de capital şi doar 20% de la instituţiile financiare internaţionale, a menţionat guvernatorul BNR.
Ar trebui să trecem de la ancora acordului cu FMI la alte ancore
"Programul cu FMI a fost mai întâi stand-by cu trageri de bani. S-a mutat, apoi, spre un program preventiv, în care banii nu sunt traşi. Ancora devine mai degrabă mentală şi o ancoră de credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare, în principal care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", spune Mugur Isărescu, a cărui semnătură stă pe toate acordurile încheiate de România cu FMI după 1990. El spunea după semnarea acordului din 2009 că nu ar fi crezut că România va mai avea nevoie de asistenţă financiară din partea FMI. Şi totuşi a susţinut alături de preşedintele Traian Băsescu necesitatea ultimelor două acorduri, implicându-se în negocierea acestora şi în stabilirea soluţiilor de ajustare pe care şi le-a asumat România.
Autorităţile de la Bucureşti au decis în primăvara anului trecut să prelungească înţelegerea cu FMI parafată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 mld. euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană.
La categoria noi ancore, ar putea şi ar trebui să fie folosite acordurile de la nivelul UE, precum Pactul de Stabilitate Fiscală, consideră Isărescu. "Nu sunt de partea acelora care nu vor la greu să-şi arate măsura. O dau într-o direcţie total necunoscută, nici nu ştii ce vor în discursul lor, atacă zona euro, atacă şi UE. Nu vreau să cred că ţara asta are aşa o neşansă istorică atunci când intră de fiecare dată într-un club. Europa are categoric viitor, nu ştim care va fi conturul acestui viitor."
Chiar dacă România trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor, Isărescu nu este de acord cu o structură a îndatorării de tipul celei din anii '70-'80 şi cu o ajustare brutală a datoriei publice. El a amintit că prin politica din anii '70-'80 s-a ajuns la o ruptură a economiei de tehnologizare şi scoaterea ei în afara circuitul mondial, în anii '90.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
