"La creşterea pozitivă a economiei a contribuit şi politica monetară, prin neluarea de măsuri pripite şi am constatat în trimestrul patru o reducere substanţială a anticipaţiilor inflaţioniste a consumatorilor, fiind readusă încrederea în piaţă", a declarat astăzi guvernatorul Mugur Isărescu.
- trebuie să vedem politica monetară într-un context mai larg
De asemenea, dezinflaţia s-a făcut simţită mai ales la nivelul nucleului de preţuri. "Ne-au ajutat într-adevăr preţurile produselor agroalimentare, în sensul că în perioada anterioară acestea au împins inflaţia cu mult din cauza TVA-ului. Există potenţial ca preţurile să continue să scadă în primăvară".
Cursul de schimb a fost neutru din punct de vedere al volatilităţii, contribuind de asemenea la evoluţia preţurilor.
- exporturile pe pieţele non-europene au crescut rapid
- pieţele internaţionale ale materiilor prime s-au detensionat
- avem presiuni exogene asupra inflaţiei prin liberalizarea preţurilor energiei
- am introdus ipoteza unui an agricol normal, nu prost. Impactul pe care îl întrevedem cu datele actuale este mai puţin favorabil.
- Prognoza de inflaţie pentru decembrie 2013 este de 3%
- BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru 2012 de la 3% la 3,2% şi estimează pentru decembrie 2013 o rată de 3%
- noile informaţii arată că minimul de inflaţie aşteptat să fie atins în primul trimestru nu va coborî sub 2%.
- deficitul de cerere sau deviaţia PIB-ului nu înseamnă că cererea nu creşte ci că se menţine sub potenţialul de absorbţie
- balanţa riscurilor este predominant echilibrată
- evoluţia masei monetare de până acum nu prezintă elemente de risc faţă de inflaţie, este chiar sub un potenţial legat de o evoluţie accentuat ascendentă.
- ne bucură că creşterile salariale s-au întâmplat în sectorul neguvernamental; lucru normal şi pentru sustenabilitatea creşterii economice şi pentru consumul care ajută cel mai mult.
- este posibil să avem ieşiri de capital, o volatilitate sporită a cursului
- bancile, din motive externe, au intrat într-o bătălie de câştigare de clienţi, mişcare cu două tăişuri
- rezervorul de economisiri nu poate să crească la infinit, iar creşterea acestuia duce la scăderea cererii.
- accelerarea economisirii este periculoasă şi am spus asta şefilor băncilor.
- avem creşteri ale masei monetare mult moderate, nu depăşeşte 5%, iar cele lunare au suişuri şi coborâşuri.
- în România se economiseşte mai mult şi dobânzile sunt măricele, iar accelerarea economiilor nu sunt rele, dar trebuie păstrate într-un echilibru inteligent, pentru că acest lucru se poate întoarce împotriva băncilor.
- în momentul în care ai la depozite dobânzi de 7% iar la euro de 4%, te gândeşti ca supraveghetor unde îşi vor plasa băncile banii.
- de aceea am transmis că această cursă este periculoasă.
- toate componentele creditului neguvernamental şi-au reluat creşterea începând cu mai 2010
- creditul de consum a crescut foarte mult anterior, dar trebuie să ne ducem până în 2005-2006 pentru a vedea creşterea de consum.
- populaţia s-a supraîndatorat, iar acest lucru nu se mai poate repeta pentru că acea dorinţă de a cumpărat obiecte de folosinţă îndelungată s-a temperat
- mesaj către bănci: nu mai speraţi că veţi vedea pe reteaua de retail, de altfel supraîndatorată, creşteri puternice
- creditul pentru locuinţă evoluează pozitiv, mult mai temperat decât înainte
- avem o redresare treptată şi foarte solidă a creditelor acordate corporaţiilor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
