• Leu / EUR4.7525
  • Leu / GBP5.5474
  • Leu / USD4.1872
Bănci și Asigurări

Isărescu: Reducerea CAS ar lăsa fără finanţare investiţiile publice începute

Isărescu: Reducerea CAS ar lăsa fără finanţare investiţiile publice începute

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţiile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute. Dar, la a doua rundă de judecăţi, constaţi că sunt lucruri care pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu poţi finanţa investiţiile.

Autor: Claudia Medrega

5 oct 2011 1203

Mugur Isărescu susţine că reducerea contribuţiilor sociale sau a impozitelor pentru a susţine creşterea economică - cerută neîntrerupt de mediul de business şi de unii analişti ca soluţie de desprindere decisivă din recesiune - ar putea eşua după şase luni şi ar limita capacitatea statului de a finanţa proiectele de investiţii începute, a căror prioritizare este esenţială.

"Soluţiile par simple, cum ar fi contribuţi­ile sociale trebuie scăzute, impozitele trebuie scăzute. Dar, la a doua rundă de judecăţi, constaţi că sunt lucruri care pot să eşueze după primele şase luni, pentru că nu poţi finanţa investiţiile. Reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice", a declarat Isărescu la România Financial Forum 2011, organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR.

Speranţele de relansare a economiei anul viitor au pălit brusc din cauza înrăutăţirii situaţiei din zona euro. Prognoza de creştere economică pentru anul viitor va fi modificată, în condiţiile în care nu se mai poate miza pe aceeaşi creştere a exporturilor, ceea ce va conduce la o serie de consecinţe în construcţia bugetară, a amintit Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată. Or, o ţară se dezvoltă sau îşi creşte nivelul de trai pe măsură ce-şi mobilizează resursele, nu când le imobilizează. "Ce poate să fie mai grav pentru România decât să declanşeze o gamă de stimuli fiscali pe care să nu o poată sprijini? Şi în şase luni să constate că nu are finanţare".

Prioritizarea investiţiilor este esenţială, însă problema este "dacă putem să o facem", a spus Isărescu amintind de celebrele 40.000 de proiecte nefinalizate contabilizate neoficial.

Reducerea nivelului CAS a fost una dintre măsurile incluse în strategia fiscal-bugetară lansată în primăvară, relaxarea fiscală fiind de natură să contribuie şi la reducerea evaziunii fiscale pe piaţa muncii. Însă Guvernul a decis în cele din urmă să amâne reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori până la "momentul optim", deoarece nu îşi permite să adope o asemenea măsură în situaţia economică actuală. Autorităţile române au agreat cu FMI să ia în considerare reducerea impozitării forţei de muncă dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient "spaţiu fiscal".

Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost, din păcate, în ultimii ani instrumentul prin care s-au ajustat cheltuielile bugetare pentru atingerea ţintelor de deficit. Cheltuielile de capital au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii doi ani şi jumătate, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei, iar scăderile au continuat şi în primele cinci luni din acest an în ciuda îmbunătăţirii vizibile a încasărilor bugetare. După o uşoară revenire în iunie şi iulie, în august cheltuielile de capital au revenit pe minus faţă de nivelul de anul trecut.

Prezent la dezbaterea de la BNR, analistul economic Florin Câţu a amintit că într-o perioadă de criză trebuie stimulată cererea inter­nă, obiectiv care poate fi atins prin promovarea unor anumite politici monetare şi fiscale.

În plan fiscal, stimularea consumului se poate face prin creşterea cheltuielilor sau scăderea taxelor, inclusiv pe forţa de muncă. "Pentru a stimula creşterea economică pe termen scurt pot să fie reduse impozitul pe profit, impozitul pe venit. CAS. Însă, ca să ai creştere economică pe termen lung ai nevoie de investiţii. Singurul mod prin care faci capitalul să circule este reducerea fiscalităţii", crede Câţu.

Isărescu vede încă viabilă soluţia propusă de John Keynes - cunoscut pentru susţinerea intervenţiilor statului prin măsuri fiscale şi monetare - dar numai în condiţiile în care statul are câmp de manevră, nu s-a supraîndatorat şi poate să-şi finanţeze cheltuielile.

"Keynes nu spunea niciodată oricând şi oricum. Guvernele trebuia să-şi păstreze în perioadele bune o rezervă, pentru a putea interveni când sunt probleme. Problema actuală este exact su­praîn­da­torarea statelor înainte de declan­şarea crizei, ce a pus guvernele actuale în situaţia de a nu se mai putea îndatora suplimentar, deci nu pot aplica soluţia lui Keynes".

În opinia lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, criza actuală este cel mai bun moment pentru România pentru a continua şi în politica fiscală reforma începută în anii '70 prin care politica monetară a fost mutată de sub controlul politicienilor.

Ce poate face politica monetară

În ceea ce priveşte politica monetară, Câţu consideră că "nu prea are ce să facă în România". "Putem vorbi de o reducere a dobânzii până la zero, chiar să se injecteze lichiditate în sistem, dar chiar o cercetare a BNR despre transmiterea politicii monetare în sistem arată că aceasta este foarte înceată. Transferul se face numai până la sistemul financiar bancar, nu şi până la consumator. Politica monetara poate doar să ţină inflaţia redusă."

În contextul crizei financiare şi economice mondiale guvernele din întreaga lume şi băncile centrale au luat măsuri excepţionale. Guvernele au iniţiat o serie de măsuri pentru susţinerea sistemelor bancare, acolo unde a fost nevoie, sau pentru stimularea cererii prin creşterea investiţiilor guvernamentale, reduceri de taxe sau acordarea de subvenţii. La rândul lor, băncile centrale au relaxat rapid şi semnificativ politica monetară reducând dobânzile -cheie, extinzând gama de garanţii eligibile şi a maturităţii ofertei de lichiditate.

Stimulul fiscal a căpătat o importanţă mai mare, marja de manevră a politicii monetare diminuându-se.

În urma măsurilor implementate creşterea economică a revenit în teritoriu pozitiv, însă revenirea este lentă. Şi, ca urmare a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune, la nivel european şi chiar mondial a devenit îngrijorătoare creşterea alertă a datoriilor publice.

Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi ratele de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari.

În opinia guvernatorului BNR, principală preocupare pentru anul viitor este dacă societatea şi clasa politică vor reuşi să iasă din tiparul precedentelor cicluri electorale, cu promisiuni mai mult sau mai puţin desprinse de realitate.

Ce au spus specialiştii la Romania Financial Forum 2011

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

  • România trebuie să limiteze prin Constituţie datoria publică mai curând decât deficitul şi să găsească un echilibru mai bun în politica fiscală;

  • Criza actuală este cel mai bun moment pentru România pentru a continua şi în politica fiscală reforma începută în anii '70, prin care politica monetară a fost mutată de sub controlul politicienilor;

  • Criza este suficient de puternică să schimbe raportul între reguli şi "discreţie" în politica fiscală, ceea ce va determina în final ca ciclurile economice să nu mai aibă amplitudini atât de mari;

  • Această criza va crea un public cu memorie privind supraîndatorarea statelor. Politicianul nu va mai putea să mintă sau să încurajeze nemunca. Formarea noului public va începe cu cea mai mare segregare inter-generaţională, şi în general tinerii vor impune noile reguli;

  • După actuala criza se va stabili modul în care va fi administrat capitalismul pentru următoarele câteva decenii; nu cred în posibilitatea înlăturării capitalismului.

Vasile Iuga, country managing partner PwC

  • De foarte multă vreme piaţa financiară este globalizată, iar reglementarea este naţională, ceea ce creează vulnerabilitate;În competeţia dintre pieţe şi guverne, guvernele aleargă mai încet; pieţele se mişcă mai rapid, iar guvernele mai greu;

  • Nevoia de reglementare şi consolidare va duce la transferul de suvernaitate cu toate consecinţele posibile;

  • Europa este un mare şantier care îşi propune să devină relevant la nivel mondial. Europa îşi doreşte să devină un competitor puternic pentru SUA fără niciun fel de suferinţă;

  • Este foarte posibil ca integrarea şi consolidarea sistemului financiar să fie vehiculul prin care Europa să accentueze integrarea;

  • Capitalismul a făcut posibil progresul. Reglementarea excesivă duce la lipsa de progres, iar reglementarea laxă generează crize. Ne-am dori să se găsească justa măsură şi în materie de reglementare; reglementarea este reactivă, precede evoluţiile din lumea afacerilor şi nu le poate anticipa. Se referă la timpul de ieri;

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor

  • Apetitul investitorului faţă de România s-a modificat în ultima perioadă. A devenit un investitor mai selectiv, iar pentru ca acest apetit investiţional să fie asigurat la un cost rezonabil, România trebuie să aibă o poveste atractivă;

  • Investitorii aşteaptă ca România să acceseze piaţa americană după ce va fi terminat procesul de upgradare a programului de titluri de stat pe termen mediu (Medium Term Notes);

  • România are o poveste bună şi este atractivă pentru investitori; emisiunile de titluri pe pieţele externe au fost un succes, ceea ce denotă interesul investitorilor pentru a cumpăra "povestea România";

  • România a contractat deja în mare parte fondurile structurale de la Uniunea Europeană pentru următorii patru ani, astfel că problema nu este identificarea de noi proiecte, ci implementarea celor existente;

  • Nokia a plecat. Dar, sunt 22 de investitori străini foarte mari care au venit în România în 2010 şi 2011.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7525
Diferență: -0,0925
Ieri: 4.7569
Azi: 4.1872
Diferență: -0,3783
Ieri: 4.2031
Azi: 5.5474
Diferență: -0,4665
Ieri: 5.5734
Azi: 4.1854
Diferență: 0,0454
Ieri: 4.1835