Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat ieri că cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt puţini, până în 12.000 de persoane, şi a ţinut să afirme că ar fi penibil să le dea sfaturi bogaţilor care au lichidităţi ce depăşesc acest plafon garantat.
Este pentru prima dată când guvernatorul Băncii Naţionale indică public numărul persoanelor care au depozite de peste 100.000 de euro. Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului instituţiei de credit doar în limita a 100.000 de euro, iar riscul pentru sumele care depăşec acest plafon este asumat integral de către client.
La sfârşitul anului trecut existau 16.500 de depozite ale persoanelor fizice mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,2 miliarde de lei, conform celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor.
O persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.
„Noi nu avem grija marilor deţinători de fonduri lichide. Ei sunt puţini în România şi vă asigur ca au grijă de banii lor. Dacă sunt 10.000-12.000 de inşi. Dacă ai peste 100.000 de euro, ai o bucurie, dar şi o grijă. Îndemn populaţia din România să nu îşi facă griji din cauza lor. Pentru cei cu peste 100.000 de euro nu am sfaturi, pentru că nu vreau să mă pun în situaţia penibilă de a da sfaturi unui om bogat. În România, depozitele sunt asigurate până la 100.000 de euro pe persoană şi pe bancă. 100.000 de euro este o sumă mare pentru o ţară ca România“, a declarat ieri Isărescu, după şedinţa de politică monetară.
Declaraţiile guvernatorului vin după ce economistul-şef al BNR Valentin Lazea le-a recomandat românilor, în contextul crizei din Cipru, să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidităţi de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România şi să investească diferenţa la bursă sau în fonduri.
Autorităţile din Cipru au convenit recent un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru acordarea unor împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro şi care prevede pierderi pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro de la cele mai mari două bănci ale ţării.
Clienţii cu lichidităţi substanţiale pot opta, pe lângă plasamentele clasice în depozite, pentru o gamă mai largă de investiţii care include, în funcţie de profilul individual de toleranţă al fiecăruia, titluri de stat, fonduri de investiţii, depozite structurate, acţiuni şi produse structurate sau derivate.
Cyprus Popular Bank, al doilea creditor din Cipru care va dispărea ca urmare a planului de salvare a ţării agreat de autorităţile de la Nicosia cu liderii zonei euro, deţine pe piaţa românească Marfin. În timp ce Marfin are regim de filială în România şi se supune reglementărilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locală de garantare, Bank of Cyprus este sucursală.
Guvernatorul BNR a arătat că Marfin Bank poate să fie preluată de altă bancă, existând cadrul legal, însă nu va fi uşor din punct de vedere juridic să vorbim de preluarea unei sucursale - cazul sucursalei Bank of Cyprus în România.
Activele celor două subsidiare ale băncilor cipriote în România reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin România, bancă al cărei acţionar majoritar - Popular Bank of Cyprus - va fi lichidat, are depozitele integral garantate, potrivit lui Isărescu.
Guvernatorul BNR a adus în discuţie faptul că băncile au anunţat BNR că s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite şi le-a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze astfel. „În cursul dimineţii am primit ştiri că unii au început să-şi scadă depozitele. Dacă au mai mult de 100.000 de euro, este treaba lor.“
BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclarităţi ulterioare.
Impactul crizei din Cipru pe curs şi fluxuri de capital
Referindu-se la impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb, guvernatorul BNR a arătat că a fost „limitat“. „A fost mai degrabă un impact psihologic. Nu a fost un impact major. Tot ce este sub 5% variaţie a cursului ne facem că nu ne uităm.“
Leul s-a înscris pe o tendinţă de depreciere, oscilând în jurul a 4,42 lei/euro, în linie cu valutele din regiune, pe fondul crizei din Ciprului, dar şi a incertitudinilor politice din Italia.
Guvernul din Cipru a anunţat măsuri de control asupra circulaţiei capitalului. Isărescu anticipează că restricţiile de capital din Cipru vor dura de la câteva săptămâni la câteva luni şi susţine că pot să existe semne de întrebare, nu doar teoretic, ci şi practic, legate de eficacitatea acestor măsuri.
Guvernatorul nu exclude intrarea în România a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odată cu eliminarea restricţiilor, însă nu se declară foarte îngrijorat de „o năvală a banilor“ în România.
„Ieşirile de capital din Cipru au existat şi există în continuare din cauza eficacităţii limitate a controalelor. Într-o ţară care a fost şi paradis fiscal măsurile de restricţionare nu funcţionează foarte bine. N-au venit în România până acum şi una dintre cauzele pentru care nu au venit este pentru că şi în cazul unei dobânzi ridicate contează şi măsurile macroprudenţiale, şi în România există. Direcţia de Supraveghere stă cu ochii pe ele.“
Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieşi din ţară la 1.000 euro de persoană, iar retragerile din conturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricţiilor impuse asupra circulaţiei capitalului.
România este atractivă pentru fluxurile de capital, în condiţiile în care are cea mai mare dobândă-cheie din Uniunea Europeană.
Dobânda a rămas „îngheţată“ la 5,25%
BNR a decis ieri să menţină dobânda de politică monetară la 5,25% pentru a opta şedinţă de politică monetară consecutiv.
Practic, de aproape un an de zile dobânda-cheie „staţionează“ la 5,25%, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, în timp ce economia nu dă semne vizibile de redresare după creşterea firavă de 0,3% din 2012. Problema este că România are şi cea mai înaltă inflaţie din UE.
Dobânda de politică monetară, care influenţează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie, a fost îngheţată la 5,25% pe an în luna mai a anului trecut pe fondul crizei de pe pieţele externe şi al tensiunilor politice interne, iar ulterior a fost menţinută la acest nivel din cauza presiunilor inflaţioniste.
Inflaţia anuală s-a apropiat de 6% la sfârşitul lunii ianuarie, depăşind aşteptările pieţei, însă în februarie creşterea preţurilor s-a temperat, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,65%.
Dacă la începutul lunii martie, comentariile guvernatorului înclinau spre o relaxare monetară, el indicând că următoarea mişcare în privinţa dobânzii-cheie va fi o reducere, recent Isărescu a arătat că deşi România se află aproape în recesiune, situaţia nu permite reducerea dobânzii, având în vedere aşteptările inflaţioniste.
Isărescu a arătat că politica monetară nu poate să contribuie mai mult la revenirea economiei din cauza persistenţei presiunilor inflaţioniste, iar în cazul în care banca centrală ar avea o politică mai laxă rezultatul ar fi creşterea inflaţiei.
Evaluările actuale ale BNR reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă, dar în afara intervalului de variaţie în perioada următoarelor luni, contribuţia dezinflaţionistă principală având-o persistenţa deficitului de cerere agregată, potrivit comunicatului transmis după şedinţa de politică monetară de ieri.
Cum şi-a justificat BNR decizia
- Evaluările BNR reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă, dar în afara intervalului de variaţie în perioada următoarelor luni;
- Contribuţia dezinflaţionistă principală o va avea persistenţa deficitului de cerere agregată;
- Rata anuală a inflaţiei este prognozată a atinge limita superioară a intervalului asociat ţintei la finele lui 2013;
- Indicatorii monetari relevă în continuare o dinamică anuală reală negativă a împrumuturilor acordate sectorului privat, similară evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune;
- Politica monetară şi-a păstrat caracterul prudent în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia pe fondul puseului inflaţionist tranzitoriu şi al unei volatilităţi sporite a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor;
- Apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al dobânzii de politică monetară întăreşte transmisia semnalului acesteia din urmă, tendinţă reflectată pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor pentru economia reală şi sectorul guvernamental;
- Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă reluarea dezinflaţiei după accelerarea temporară a creşterii preţurilor de consum în luna ianuarie 2013, precum şi o relativă ameliorare a activităţii economice, susţinută de evoluţia favorabilă a exporturilor nete.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
