BNR a anunţat în raportul trimestrial publicat vineri că prognozează o inflaţie de 9,6% în decembrie 2022, faţă de decembrie 2021, cu un nivel maxim în luna aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică şi gaze naturale.
Raportul est publicat de BNR într-o perioadă în care creşterea preţurilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
În România, rata anuală a inflaţiei IPC a accelerat semnificativ în trimestrul IV 2021, până la 8,19% în decembrie, cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani.
”Majorări ale preţurilor la energia electrică şi gazele naturale, dar de magnitudini semnificativ mai reduse, sunt preconizate şi în iulie şi, respectiv, octombrie 2022, fiind justificate de reînnoirea contractelor de furnizare. Astfel, traiectoria inflaţiei va rămâne ridicată până la finele trimestrului III 2023, urmând ca un trimestru mai târziu să reintre în intervalul ţintei; în decembrie 2023, proiecţia indică o valoare de 3,2%. Faţă de Raportul din noiembrie 2021 noua proiecţie este mai ridicată cu 3,7 puncte procentuale pentru finele anului curent, din care 3,5 puncte procentuale asociate componentei „energie” a coşului de consum, aflată în afara controlului politicii monetare”, se arată în raport.
BNR consideră că evoluţia viitoare a preţurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principala sursă de riscuri ascendente la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei, cu precădere pe orizontul scurt de timp.
”În perioada următoare sunt previzibile majorări importante de preţ atât în cazul gazelor naturale, cât şi al energiei electrice, în linie cu evoluţiile din piaţă, majorări care vor fi reflectate doar parţial la nivelul IPC pe perioada de aplicare a schemei de sprijin şi integral la momentul încheierii acesteia (luna aprilie 2022, conform reglementărilor actuale)”, se menţionează în raport.
O altă sursă importantă de riscuri rămâne conduita politicii fiscale şi a celei de venituri.
” În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situaţiei epidemiologice, cât şi pe cel al creşterii facturilor la utilităţi. Necesitatea, incertă la acest moment, a unei noi prelungiri a măsurilor de sprijin finanţate de la bugetul de stat ar putea, depinzând de magnitudinea acestora, intra în opoziţie cu necesitatea continuării într-un ritm ambiţios a corecţiei deficitului bugetar, cu termen de finalizare anul 2024.”
BNR încearcă să prindă din urmă inflaţia prin majorarea mai accelerată a dobânzilor.
Consiliul de administraţie al Băncii a decis în şedinţa din 9 februarie 2022 majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 2,50%, şi majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), până la 3,50%, precum şi creşterea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, până la 1,50 %.
Banca Naţională subliniază că evoluţia inflaţiei din România se înscrie în tendinţa pronunţat ascendentă a dinamicii preţurilor de consum evidenţiată pe plan global în 2021.
Creşteri semnificative s-au consemnat, de pildă, în SUA, unde dinamica anuală din decembrie 2021 (7%) s-a mărit cu 5,7 puncte procentuale faţă de nivelul de la finele anului 2020, precum şi în zona euro, unde variaţia anuală a inflaţiei a avansat puternic în teritoriul pozitiv (5% la finele anului trecut, de la -0,3 la sută în ultima lună a anului 2020).
Accelerări chiar mai mari au avut loc în ţări din regiune, anul 2021 încheindu-se cu valori ale inflaţiei de 6,6% în Cehia, 7,4% în Ungaria şi 8,6% în Polonia, în creştere de la 2-3% în aceeaşi perioadă a anului precedent; în Lituania şi Estonia s-a ajuns chiar în teritoriul cu două cifre.
