Anul 2012 ar putea aduce mari transformări în bilanţurile băncilor şi în clasamentele bancare, în condiţiile în care majorarea dobânzilor pentru depozitele atrase de bănci, care intră în "răspăr" cu relaxarea politicii monetare a BNR, va afecta cotele de piaţă şi profiturile băncilor, în special pe ale celor cu capital străin, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Într-o analiză dură a situaţiei în care se află băncile comerciale, Isărescu atenţionează şi asupra dimensiunii exagerate a reţelelor de unităţi în raport cu cererea de produse şi servicii bancare. De la începutul crizei băncile au ezitat să închidă sucursale sperând în revenirea pieţei.
"Băncile cu capital străin pierd cotă de piaţă, în mod evident, de aceea au şi intrat în această bătălie pe care eu am catalogat-o ca fiind cel puţin discutabilă. Lor le-am spus că este o greşeală, de a mări dobânzile la depozite. Faptul că nu mai primesc acelaşi flux de bani din exterior şi au banii plasaţi în active interne le măreşte vulnerabilitatea. Atunci pierd cotă de piaţă. Au depins foarte mult de exterior", a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
În opinia guvernatorului BNR, procesele de reducere a dependenţei de finanţările de la băncile-mamă "nu sunt rele în totalitate", dar trebuie păstrat un "echilibru inteligent", pentru că altfel acest lucru se întoarce chiar împotriva băncilor.
"Nu mă refer că vor pierde cotă de piaţă sau la faptul că nu vor mai face profit. Noi nu putem să obligăm o bancă să facă profit sau să intre pe pierdere. Ne referim la soliditatea băncii, în momentul în care ai la depozitele în lei dobânzi de 7-8% la lei şi mai mult de 4% la euro, într-o lume în care cu greu plasezi peste 1%. Te gândeşti ca supraveghetor unde-şi vor plasa banii şi care este riscul unui asemenea plasament. Le-am transmis un mesaj clar că această cursă în care voiau să intre la începutul anului a fost o greşeală. Vom vedea consecinţe mari spre sfârşitul anului, în cota de piaţă, în strategia de creditare a fiecărei bănci. Personal văd 2012 ca anul unor mari transformări în bilanţurile băncilor, în clasamentele bancare." Băncile cu capital elen conduc plutonul instituţiilor de credit care oferă cele mai mari dobânzi la depozite, însă şi alte bănci inclusiv din top 10 au intrat în cursă mai ales pentru euro.
În ultimii doi ani sistemul bancar a fost pe pierdere, acest rezultat fiind explicat la unele bănci şi prin dobânzile plătite la resurse. De asemenea, portofoliile de credite au continuat să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaţionale au mers în provizioane.
Isărescu spune că în România se economiseşte mai mult, iar dobânzile la depozite sunt "măricele". Dar rezervorul economisirii nu poate să crească la infinit, ascensiunea urmând să afecteze, pe termen scurt, consumul.
"Este evident că băncile cu capital străin, care aveau o dependenţă de până la 5 la 1 raportul între credite şi depozite, asta într-un caz, că media a fost de 2 la 1 sau ceva mai puţin, a trebuit să se ajusteze. Şi, fiind şi băncile cele mai mari din România, acest lucru a avut un impact asupra dobânzilor. Aici este motivul adevărat al acestei curse de majorare a dobânzilor la depozite, care a intrat în răspăr cu semnalele transmise de banca centrală."
Când o bancă se duce cu dobânzile foarte sus, poate nu vrea să dea credite
Guvernatorul BNR afirmă că la unele bănci se observă o scădere pronunţată a dobânzilor la creditele în lei, însă la instituţiile de credit care depind de linii de finanţare de la băncile-mamă scăderea este "mai puţin pronunţată" pentru că reorientarea spre surse locale de finanţare a împins băncile respective spre politici divergente, acestea majorând dobânzile la depozite. În schimb, alte bănci au făcut recent mişcări în sens invers faţă de semnalele BNR, scumpind creditele în lei pentru a-şi reface marjele. Isărescu vine şi cu o explicaţie aparte pentru astfel de comportamente: "Când o bancă se duce cu dobânzile foarte sus poate că nu vrea să dea credite, poate nu are resurse". BNR a operat până acum trei reduceri ale dobânzii de politică monetară, care cumulează 0,75 puncte procentuale, iar semnalul ar urma să se transmită, în timp, şi în piaţă.
"Dobânda de politică monetară se transmite, ca orice politică monetară, cu o oarecare întârziere. Canalul de transmisie funcţionează. Să nu comparăm o măsură luată astăzi de BNR cu cifrele din decembrie la credite sau dobânzi. Nu putem să tragem concluzia că nu avem canal de transmisie. Ne ducem prea departe", a spus Isărescu, combătând opiniile unor analişti care au afirmat că este "alterat" canalul de transmisie a politicii monetare. Pe de altă parte, Isărescu consideră că băncile comerciale au, în prezent, reţele teritoriale supradimensionate şi le atrage atenţia bancherilor să nu mai spere degeaba că acestea vor mai avea business ca pe vremuri.
"Nu mai speraţi să vedeţi pe reţeaua de retail, altminteri supradimensionată, evoluţii pozitive. Populaţia care s-a putut îndatora este supraîndatorată. Creditul pentru locuinţe a evoluat mult mai temperat decât în anii anteriori. Poate că fiecare s-a maturizat, priveşte cu mai multă responsabilitate cumpărarea unei locuinţe. Observăm o redresare treptată a creditului acordat sectorului privat. Şi-a reluat creşterea din mai 2010. Singurul care rămâne pe evoluţie negativă este creditul de consum. Probabil îşi va reveni şi el."
Isărescu a amintit că împrumuturile de consum au crescut foarte mult în trecut, iar ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta, pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată s-a temperat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
