♦ Împreună cu construcţiile, este sectorul economiei româneşti care a rămas pe plus în urma pandemiei Covid-19.
IT-ul, care face 7-8% din PIB, a crescut, pe volum, cu 12,4% în prima jumătate din 2020, prin comparaţie cu perioada similară din 2019. Sectorul a mai ameliorat cu 0,6 puncte procentuale căderea economică de peste 10% din al doilea trimestru din 2020, când economia a fost lovită cel mai violent de criza cauzată de pandemia Covid-19.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), este de părere că evoluţia foarte bună a sectorului IT a fost determinată de amploarea pe care a luat-o fenomenul work from home (telemunca), care a determinat companiile angajatoare să investească în soluţii IT, iar companiile de telecomunicaţii să investească în puterea reţelei.
„O parte din această creştere vine şi din această situaţie cu pandemia. S-a practicat la scară extinsă lucrul de acasă, ceea ce înseamnă echipament şi servicii pentru comunicaţii, soluţii de securitate pentru informaţie şi pentru date şi investiţii în comunicaţiile online, făcute inclusiv de companiile de telefonie mobilă“, a spus Adrian Codîrlaşu.
De asemenea, a existat o cerere mai mare de servicii It la nivel global, fapt care a dus la o creştere a cererii externe pentru acest sector din România. De asemenea, foarte multe companii s-au orientat către comerţul online.
„Aceeaşi cerere este şi la nivel global, serviciile au crescut, deci şi cererea externă a crescut, iar companiile din România au furnizat asemenea servicii. Iarăşi a mai fost nevoie de servicii IT pentru că toate companiile au început să vândă online, iar acest lucru presupune investiţi în IT.“
La 6 luni din 2020, pentru IT-ul românesc este cea mai bună perioadă de creştere din 2017 încoace. Spre comparaţie, în primele 6 luni din 2019 IT-ul a crescut cu 9,9% an/an, în vreme ce în prima jumătate din 2018 sectorul a crescut pe volum cu 5,3%. Creşterea sectorului a fost de două cifre constant între 2015 şi 2017.
„Economia era deja pe un trend de informatizare şi automatizare, trendul se vedea peste tot, însă, pentru a face această automatizare şi informatziare trebuiau investiţii şi nimeni nu era dispus. Criza care a venit în 2020 a pus informatizarea «pe steroizi»“, a mai spus Adrian Codîrlaşu.
El este de părere că tendinţa de a lucra de acasă sau din altă parte în afară de birou, inclusiv din afara ţării, se va accentua.
„Mă uitam la modul de organizare al Microsoft, Google, Twitter şi au aceeaşi atitudine: vor avea permanent angajaţi care lucrează de acasă, dar îi lasă să meargă în alte oraşe şi testează inclusiv internaţional. Companiile mari vor avea nevoie de oameni specializaţi şi dacă le iese acest experiment cu lucrul din alte ţări, atunci se va vedea şi în industria IT din România, aici aş vedea un trend. Ar trebui investit în educaţie pentru cât mai mulţi oameni bine pregatiţi în acest domeniu. Văd o cerere mare de asemenea oameni în viitor.“
Sectorul IT beneficiază şi de facilităţi fiscale: salariile programatorilor, printre cele mai bine plătite din România, nu sunt impozitate pe venit. Cererea şi facilităţile acordate sectorului au adus creşteri ale IT-uluid e două cifre ani la rând.
De altminteri, un alt sector, construcţiile, beneficiază din 2019 de facilităţi fiscale. După scăderea de 0,5% a volumului sectorului în economie în 2017, construcţiile au crescut, la 6 luni, cu 14,4% an/an în 2019. În prima jumătate din 2020, construcţiile au crescut pe volum cu 15,6%, cea mai bună creştere din ultimii 10 ani. Cu o pondere în PIB-ul României de doar 4%, construcţiile au avut o contribuţie pozitivă de 0,3 puncte procentuale la căderea economică de 10,3% din al doilea Trimestru din acest an, mai arată datele INS.
Andrei Rădulescu, BT: România, singura ţară din UE care a consemnat o creştere a investiţiilor în prima jumătate a anului
Datele privind evoluţia economiei în ţările membre ale Uniunii Europene în perioada aferentă celui de-al doilea trimestru din acest an indică o ajustare a PIB-ului Zonei Euro, principalul partener economic al României, cu o dinamică anuală în intesificare la 14,9%, în contextul crizei coronavirusului, spune Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania, citând date Eurostat.
„Scăderea economiei cu un ritm record în T2/2020 a fost determinată de incidenţa pandemiei şi restricţiile implementate pentru contracararea acestui şoc fără precedent în ultimele decenii”. În perioda analizată, economia României a consemnat un ritm anual de declin de 10,3%, nu la fel de sever precum cel înregistrat în Zona Euro, evoluţie determinată, în principal, de faptul că investiţiile productive -motorul economiei, au continuat să crească cu o dinamică anuală la 2,2% şi s-au ajustat cu un ritm anual de peste 20% în Zona Euro. „România a fost singura ţară din Uniunea Europeană în care investiţiile productive au crescut în T2 şi în prima jumătate a anului curent. Majorarea investiţiilor productive în T2/2020, pentru al şaselea trimestru consecutiv, într-un context caracterizat prin restricţii fără precedent, a fost susţinută de mixul relaxat de politici economice, inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanţare, dar şi de potenţialul de dezvoltare din economia internă”, adaugă Andrei Rădulescu.
Astfel, se poate spune că firmele au continuat proiectele de investiţii lansate la începutul acestui an, cu precădere în sectorul construcţiilor, evoluţie susţinută şi de majorarea cheltuielilor de capital ale statului.
De asemenea, consumul privat, principala componentă a PIB, a scăzut în T2/2020 cu 13,2% faţă de perioada similară a anului trecut, un ritm de declin inferior celui înregistrat în Zona Euro, de 16%.
În acelaşi timp, consumul guvernamental s-a majorat cu 4,4% în T2/2020 în România, spre deosebire de scăderea cu 2,5% an/an înregistrată în Zona Euro.
“Conform scenariului macroeconomic central revizuit recent, prin încorporarea estimărilor provizorii (2) cu privire la evoluţia economiei din T2/2020, PIB-ul României ar putea creşte cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, ajustarea din acest an, determinată de incidenţa pandemiei, urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 şi 2022“, spune Andrei Rădulescu.
