♦ Preşedintele Nicuşor Dan – al cărui mandat a fost validat ieri de Curtea Constituţională – a spus deja că taxele nu vor fi majorate, iar reducerea deficitului se va petrece prin reducerea cheltuielilor statului ♦ Doar că „reducerea cheltuielilor statului“ înseamnă, între altele, salariile profesorilor, ale medicilor, înseamnă învestiţiile în mediul rural sau urban ♦ Ce alegi? Orice alegere este dureroasă.
Dacă România este în situaţia de azi, asta s-a întâmplat pentru că cheltuielile au fost scăpate de sub control. Aşadar, observaţia preşedintelui ales, anume că trebuie să ne uităm la cheltuieli, este corectă, spune economistul Laurian Lungu.
România s-a angajat, în vremea guverului Ciolacu (PSD), în faţa Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 7% în acest an.
Deficitul poate fi ajustat prin creşterea de venituri sau prin tăieri de cheltuieli.
„Pot crede că ajustarea nu poate fi făcută decât din ajustarea cheltuielilor. În opinia mea şi prin calculele pe care l-am făcut, ca economist, ajustarea, în viitorul apropiat poate însemna o creştere de 20% a veniturilor şi o scădere de 80% a cheltuielilor (în cadrul proiectului de reducere cu 1% a deficitului – n. red.) „. Să fim bine înţeleşi: Nu este vorba de o scădere cu 80% a cheltuielilor publice, ceea ce este imposibil, ci în cadrul acelui 1% din PIB de reducere a deficitului faţă de care România s-a angajat în faţa UE. Aşadar: scăderea deficitului cu 1% poate veni din creşterea veniturilor cu 20% şi din scăderea cheltuielilor cu 80%.
„Reducerea deficitului la 7% din PIB pentru acest an este posibilă“, spune economistul.
Reducerea deficitului, fără majorarea taxelor poate fi realizată prin „taxarea inversă“ (o modalitate simplificată de plată a TVA – n. red.), spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România. El reia, astfel, o idee veche a avocatului de businnes Gabriel Biriş. Anume că taxarea inversă va sugruma evaziunea. Şi, mai spune Codirlaşu: este ciudat că, într-o epocă a tehnologiei, statul permite plăţile cash între companii.
„Pot înţelege că persoanele fizice pot face plăţi cash pentru că nu toată lumea are un card bancar, dar să acepţi plăţi cash între companii este inaceptabil. Iar aceste plăţi se fac pentru că acolo se ascunde evaziunea fiscală.“
Consilierul BNR, Eugen Rădulescu, estima, recent, pe o reţea de socializare, că evaziunea fiscală, doar la TVA, este de două miliarde de euro, anual. Aste o estimare modestă, pentru că alte date din trecut o estima la 7 miliarde de euro.
Profesorul de economie Aurelian Dochia spune că este greu de afirmat dacă taxele vor creşte sau nu. În acest moment. Şi asta pentru că toată lumea spune să tai, dar de unde? Să tai din salarii? Este imposibil. Ce-a păpat lupul, bun păpat rămâne.
„Nu ai de unde să tai acum. Să optimizezi? Da, se poate. Dar asta durează ani de zile. Nu poţi să schimbi nimic de pe o zi pe alta. Poţi vedea cheltuielile la nivel local. Poţi schimba, dar pentru asta îţi trebuie timp.“
Sunt patru partide care, tehnic, vor intra în ecuaţia guvernamentală. Fiecare cu aşteptările sale, cu promisiunile sale electorale. Preşedintelui Republicii îi revine sarcina de a modera aceste aşteptări.
