România a făcut o datorie nouă anul trecut de 180 mld. lei (36 mld. euro), dar a avut o creştere economică de sub 1%. Acum a venit scadenţa pentru că cheltuielile făcute în campanie electorală ţin de foame doar pe termen scurt. Statul nu mai poate majora salariile în sistemul public pentru că, deja, a întins coarda până să crape, anul trecut.
Anul trecut, la venituri în creştere cu 10% faţă de 2023 (574 mld. lei) cheltuielile publice au fost duble ca nivel de creştere (plus 19%, adică 723 mld. lei). Unde s-au dus banii?
S-au sus în salarii, un plus de 32 de miliarde de lei (6,4 mld euro), în „bunuri şi servicii“, cu un plus de 16 miliarde de lei (aici trebuie spus că se încadrează şi achiziţiile spitalelor, deci nu e tocmai rău). Sunt 32 de miliarde în plus pentru creşterea pensiilor şi, din nou, nu este rău pentru că pensiile înseamnă, de fapt, contribuţia oamenilor, de-a lungul anilor. Iar economistul Adrian Coîrlaşu spune că pensionarii români nu apucă să cheltuiască la pensie nici măcar jumătate din contribuţia lor.
Sunt bune aceste cheltuieli, dar din ce sunt făcute ele? Sunt făcute pe datorie şi acest lucru nu poate continua. Doar dobânda la datoria publică a însemnat anul trecut 6 miliarde de lei (1,2 mld. euro). Cu zece ani în urmă, economiştii apropiaţi Băncii Naţionale spuneau că România nu poate suporta o datorie publică mai mare de 40% din produsul ei intern brut. Iată că această datorie a ajuns, la finele lui 2024 la 54% din PIB. Acum, dacă ne uităm la alţii, putem spune că n-ar fi mult. Japonia are o datorie de 300% din PIB, Italia în jur de 120%, Franţa are o datorie mare. Dar le-au făcut în zeci de ani, nu în campanii electorale. Şi acum le reduc. Ce a făcut Guvernul României?
În decembrie 2024, datoria publică a crescut cu 28 mld. lei faţă de noiembrie. Un efect al cheltuielilor de campanie electorală. Într-o singură lună.
Acum guvernul nu mai are bani. De împrumutat nu prea are cum, când toate agenţiile americane de evaluare financiară spun că nu e bine ce se întâmplă pe aici, să majorezi taxe este greu pentru că ai promis, în campania electorală, să nu le majorezi. Apoi, după ce ai pierdut lamentabil alegerile, este aproape imposibil să o faci.
România nu este într-o stare economică proastă. Starea de spirit este proastă. Sentimentul că lucrurile merg prost, chiar când ele merg bine, este un semn rău pentru cei de la putere. De fapt pentru noi toţi.
