Menţinerea inflaţiei pe un platou, urmată de o descreştere foartă lentă în ultimul trimestru din acest an, din cauza efectelor „peste aşteptări“ ale majorării TVA şi a accizelor de la 1 august şi expirarea schemei de plafonare la electricitate, precum şi incertitudinile ridicate au determinat boardul BNR să menţină dobânda-cheie şi la cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară din anul 2025 la 6,5%, nivel stabilit în august 2024.
Banca centrală aduce în discuţie faptul că rata anuală a inflaţiei a crescut în august spre 10%, la 9,85%, „peste nivelul prognozat“, în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie şi al expirării schemei de plafonare la electricitate. Anterior, în iunie inflaţia era de 5,66%, iar în iulie urcase la 7,84%.
În viziunea BNR a existat o transferare „într-o foarte mare măsură“ a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor.
► Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% în iunie, iar în august a urcat la 9,85%, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării din 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor conform pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie.
► La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9%, de la 5,7% în iunie.
► Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.
► Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii inflaţiei anuale pe un platou la finele T3/2025 şi a descreşterii foarte lente în T4/2025, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor.
► Implementarea pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în 2026, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent.
► Cele mai recente date şi analize indică o cvasistagnare a activităţii economice pe ansamblul S2/2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în T3, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
► Dinamica anuală a creditului privat şi-a prelungit descreşterea în primele două luni ale T3/ 2025, ajungând la 8% în august, de la 9,1% în iunie, în condiţiile în care noile scăderi de ritm din acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor corporate, au fost doar parţial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variaţiei creditului în valută.
► Incertitudini pentru inflaţie rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
► Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE.
► În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
♦ Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
